facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă
Exersează! - 1
A. Completează spațiile libere astfel încât să obții afirmații adevărate:
a) Dacă \({ ★ ★ + ❤ = ❖ ❖ ❖ ❖+ ❤}\), atunci \({★ =......}\)
b) Dacă \({❤ ❤ ❤ - ❖ ❖ = ★ - ❖ ❖}\), atunci \({★ =......}\)
c) Dacă \({★ ★ ★ ★ ★ ★ = ❖ ❖ ❖}\), atunci \({❖ ❖ =......}\)
d) Dacă \({❤ ❤ + ❖ ❖ ❖ = ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖}\), atunci \({❖ ❖ =......}\)
e) Dacă \({❖ ❖ ❖ + ★ ★= ★ ★ ★ + ❖}\), atunci \({❖ ❖ =......}\)
f) Dacă \({❖ + ❤ ❤ + ★ ★ ★ = ❖ ❖ + ❤ ❤ ❤ + ★}\), atunci \({❖ + ❤ =......}\)
g) Dacă \({❖ ❖ ❖ ❖ + ★ ★ ★ + ♣ ♣ ♣=★ ★ ★ ★ ★}\), atunci \({❖ ❖ ❖ ❖ =}\)
h) Dacă \({❤ ❤ ❤ - ★ ★ - ❖ ❖ = ❤ - ❖ -★ ★}\), atunci \({❖ =......}\)
- a) Avem \({★ ★ + ❤ = ❖ ❖ ❖ ❖+ ❤}\)
- observăm că în ambii membri avem o inimă \({❤}\); ambele au semnul plus, deci vom folosi operația inversă, adică scăderea
- scădem din ambii membri o inimă \({❤}\)
- observăm că în fiecare membru avem un număr par de obiecte, deci vom împărți ambii membri cu 2:
- b) Avem \({❤ ❤ ❤ - ❖ ❖ = ★ - ❖ ❖}\)
- observăm că în ambii membri se scade aceeași cantitate (avem același scăzător), deci avem același descăzut în ambii membri: \({❤ ❤ ❤= ★}\)
- adunăm în ambii membri \({❖ ❖}\); în fiecare membru avem câte două romburi care au același semn (semnul minus), deci vom folosi operația inversă, adică adunarea:
- c) Avem \({★ ★ ★ ★ ★ ★ = ❖ ❖ ❖}\)
- observăm că în primul membru sunt 6 steluțe, iar în al doilea membru sunt 3 romburi; în ambii membri avem multipli de 3, deci împărțim la 3:
- varianta 1:
- varianta 2:
- d) Avem \({❤ ❤ + ❖ ❖ ❖ = ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖}\)
- observăm că în primul membru sunt 3 romburi, iar în al doilea membru sunt 7 romburi; scădem din ambii membri 3 romburi:
- observăm că în primul membru sunt 2 inimi, iar în al doilea membru sunt 4 romburi; 2 și 4 sunt numere pare, deci se împart exact la 2:
- e) Avem \({❖ ❖ ❖ + ★ ★= ★ ★ ★ + ❖}\)
- din ambii membri scădem 2 steluțe și 1 romb (cel mai mic număr de steluțe și cel mai mic număr de romburi):
- f) Avem \({❖ + ❤ ❤ + ★ ★ ★ = ❖ ❖ + ❤ ❤ ❤ + ★}\)
- din ambii membri scădem 1 romb, 2 inimi și 1 stea (cel mai mic număr de stele, cel mai mic număr de romburi și cel mai mic număr de inimi):
- g) Avem \({❖ ❖ ❖ ❖ + ★ ★ ★ + ♣ ♣ ♣=★ ★ ★ ★ ★}\)
- din ambii membri scădem 3 stele (cel mai mic număr de stele):
- varianta 1: \({Termen 1 + Termen 2 = Suma}\)
- varianta 2: trecem cei 3 trifoi în celălalt membru, cu semn schimbat
- h) Avem \({❤ ❤ ❤ - ★ ★ - ❖ ❖ = ❤ - ❖ -★ ★}\)
- din ambii membri adunăm 2 stele și 1 romb (cel mai mic număr de stele și cel mai mic număr de romburi):
- stelele au semnul minus în ambii membri, deci vom folosi operația inversă, adică adunarea;
- romburile au semnul minus în ambii membri, deci vom folosi operația inversă, adică adunarea;
- scădem 1 inimă din ambii membri (cel mai mic număr de inimi)
\({★ ★ + ❤ = ❖ ❖ ❖ ❖+ ❤ \, \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; -❤}}\)
\({★ ★= ❖ ❖ ❖ ❖}\)
\({★ ★ = ❖ ❖ ❖ ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; : \; 2}}\)
\({★ = ❖ ❖ }\)
sau
\({❤ ❤ ❤ - ❖ ❖ = ★ - ❖ ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; + \; ❖ ❖}}\)
\({❤ ❤ ❤ - ❖ ❖ + ❖ ❖= ★ -❖ ❖ + ❖ ❖}\)
\({❤ ❤ ❤ = ★}\)
\({★ = ❤ ❤ ❤ }\)
\({★ ★ ★ ★ ★ ★ = ❖ ❖ ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \;: \; 3}}\)
\({★ ★= ❖}\)
\({★ ★= ❖}\)
\({★ ★= ❖}\)
\({★ ★ + ★ ★= ❖ +❖}\)
\({★ ★ ★ ★= ❖ ❖}\)
\({★ ★= ❖\; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; \cdot \; 2}}\)
\({★ ★ ★ ★= ❖ ❖}\)
\({❤ ❤ + ❖ ❖ ❖ = ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; - \; ❖ ❖ ❖}}\)
\({❤ ❤ = ❖ ❖ ❖ ❖}\)
\({❤ ❤ = ❖ ❖ ❖ ❖\; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; : \;2}}\)
\({❤= ❖ ❖}\)
\({❖ ❖ ❖ + ★ ★= ★ ★ ★ + ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; - \; ❖ - ★ ★}}\)
\({❖ ❖= ★}\)
\({❖ + ❤ ❤ + ★ ★ ★ = ❖ ❖ + ❤ ❤ ❤ + ★ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \;- \; ❖ - ❤ ❤ - ★}}\)
\({★ ★= ❖ + ❤}\)
\({❖ ❖ ❖ ❖ + ★ ★ ★ + ♣ ♣ ♣=★ ★ ★ ★ ★ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; - \; ★ ★ ★}}\)
\({❖ ❖ ❖ ❖ + ♣ ♣ ♣=★ ★}\)
\({Termen 1 = Suma - Termen 2}\)
\({❖ ❖ ❖ ❖= ★ ★ - ♣ ♣ ♣}\)
\({❖ ❖ ❖ ❖= ★ ★ - ♣ ♣ ♣}\)
\({❤ ❤ ❤ - ★ ★ - ❖ ❖ = ❤ - ❖ -★ ★ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; + \; ★ ★ + ❖}}\)
\({❤ ❤ ❤ - ❖=❤}\)
\({❤ ❤ ❤ - ❖=❤ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; - \; ❤ }}\)
\({❤ ❤ - ❖= 0}\)
\({❤ ❤ = ❖}\)
(putem gândi și așa: dacă rezultatul unei scăderi cu doi termeni este 0, înseamnă că termenii sunt egali)
B. Completează spațiile libere astfel încât să obții afirmații adevărate:
a) Dacă \({❖ = ★}\), atunci \({★ ★ - ❖ =......}\)
b) Dacă \({❖ =♣ }\), atunci \({❖ ❖ + ♣ =......}\)
c) Dacă \({★+ ❖ =❤ + ❖}\), atunci \({★ =......}\)
d) Dacă \({ ❖- ❤ = ★ - ❤}\), atunci \({❖ =......}\)
e) Dacă \({❖ = ★}\), atunci \({★ - ❤+♣ =❖ \; + ...... - ❤}\)
f) Dacă \({♣ + ★=❤ }\), atunci \({❖ + ❤ =♣ + ❖ \; + ......}\)
- a) Știm că \({❖ = ★}\)
- varianta 1: \({★ ★ - ❖ = ★ ★ -★ =★ }\) (am înlocuit steaua cu rombul)
- varianta 2: \({★ ★ - ❖ = ❖ ❖ -❖ =❖ }\) (am înlocuit rombul cu steaua)
- b) Știm că \({❖ = ♣}\)
- varianta 1: \({❖ ❖ +♣= ♣ ♣ ♣ }\) (am înlocuit rombul cu trifoiul)
- varianta 2: \({❖ ❖ +♣= ❖ ❖ ❖ }\) (am înlocuit trifoiul cu rombul)
- c) Știm că \({★+ ❖ =❤ + ❖}\)
- observăm că avem câte un romb în fiecare membru, având același semn; pentru că au semnul plus, vom folosi operația inversă, adică scăderea: vom scădea din fiecare membru câte un romb (avem egalitate și avem un termen comun):
- d) Știm că \({ ❖- ❤ = ★ - ❤}\)
- observăm că avem câte o inimă în fiecare membru, având același semn; pentru că au semnul minus, vom folosi operația inversă, adică adunarea: vom aduna în fiecare membru câte o inimă (avem egalitate și avem același descăzut):
- e) Știm că \({ ❖ = ★}\)
- în egalitatea \({★ - ❤+♣ =❖ \; + ...... - ❤}\), în al doilea membru înlocuim rombul cu steaua și obținem:
- observăm că în fiecare membru avem câte o stea cu semnul plus, deci vom face operația inversă (adică din fiecare membru vom scădea câte o stea)
- observăm că în fiecare membru avem câte o inimă cu semnul minus, deci vom face operația inversă (adică în fiecare membru vom aduna câte o inimă)
- f) Știm că \({♣ + ★=❤}\)
- în egalitatea \({❖ + ❤ =♣ + ❖ \; + ......}\), avem câte un romb cu semnul plus în fiecare membru; vom face operația inversă, adică vom scădea din fiecare membru câte un romb:
- obținem:
- înlocuim inima cu o stea și un trifoi:
- observăm că spațiul liber trebuie înlocuit cu o stea, pentru a obține o afirmație adevărată:
\({★+ ❖ =❤ + ❖ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; -❖}}\)
\({★=❤}\)
\({❖- ❤ = ★ - ❤ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; + ❤}}\)
\({❖- ❤ + ❤= ★ - ❤ + ❤}\)
\({❖=★}\)
\({★ - ❤+♣ =★ \; + ...... - ❤}\)
\({★ - ❤+♣ =★ \; + ...... - ❤ \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; - ★ + ❤}}\)
\({★ - ❤+♣ - ★ + ❤=★ \; + ...... - ❤- ★ + ❤}\)
\({♣= \textcolor{ #63acff}{♣ }}\) (spațiul liber se completează cu un trifoi pentru a obține o afirmație adevărată)
\({❖ + ❤ =♣ + ❖ \; + ...... \; \; \textcolor{ #6863ff}{\mid \; -❖}}\)
\({ ❤ =♣ \; + ...... }\)
\({ ♣ + ★ =♣ \; + ...... }\)
\({ ♣ + ★ =♣ + \textcolor{#63acff}{★ }}\)
C. Completează astfel încât să obții afirmații adevărate (\({x}\), \({y}\) și \({z}\) sunt numere întregi):
a) Dacă \({x-y=7}\), atunci \({3(x-y)=}\)
b) Dacă \({x+2y=14}\), atunci \({4x+8y=}\)
c) Dacă \({2x+4y=12}\), atunci \({x+2y=}\)
d) Dacă \({5x-25y+5=-20}\), atunci \({x-5y+1=}\)
e) Dacă \({3xy+6x^2=72}\), atunci \({x(y+2x)=}\)
f) Dacă \({\sqrt{x+1}=9}\), atunci \({x+1=}\)
g) Dacă \({x+y=5}\) și \({y+7=10}\), atunci \({x+2y+7=}\)
h) Dacă \({x+3y=17}\) și \({4z-y=11}\), atunci \({x+12z=}\)
i) Dacă \({2x+y=21}\) și \({6y-z=65}\), atunci \({12x+z=}\)
- a) înmulțim prima relație cu 3 și obținem cea de-a doua relație:
- b) observăm că \({4x+8y=4(x+2y)}\) (am dat factor comun pe 4)
- c) observăm că \({2x+4y=2(x+2y)}\) (am dat factor comun pe 2)
- d) observăm că \({5x-25y+5=5(x-5y+1)}\) (am dat factor comun pe 5)
- e) observăm că \({3xy+6x^2=3x(y+2x)}\) (am dat factor comun pe \({3x}\))
- f) ridicăm la pătrat ambii membri ai egalității:
- g) adunăm membru cu membru cele două relații:
- h) observăm că relația care ni se cere îl conține pe \({12z}\)
- i) observăm că relația care ni se cere îl conține pe \({12x}\)
\({x-y=7\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; 3}}\)
\({3(x-y)=3 \cdot 7}\)
\({3(x-y)=21}\)
înmulțim prima relație cu 4 și obținem cea de-a doua relație:
\({x+2y=14\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; 4}}\)
\({4(x+2y)=4 \cdot 14}\)
\({4x+8y=56}\)
împărțim ambii membri cu 2 și obținem:
\({2(x+2y)=12\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; 2}}\)
\({x+2y=12 : 2}\)
\({x+2y=6}\)
împărțim ambii membri cu 5 și obținem:
\({5(x-5y+1)=-20\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; 5}}\)
\({x-5y+1=(-20) : 5}\)
\({x-5y+1=-4}\)
împărțim cu 3 ambii membri și obținem:
\({3x(y+2x)=72\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; 3}}\)
\({x(y+2x)=72 : 3}\)
\({x(y+2x)=24}\)
\({(\sqrt{x+1})^2=9^2}\)
\({x+1=81}\)
\({x+y=5}\)
\({y+7=10}\)
\({x+y+y+7=5+10}\)
\({x+2y+7=15}\)
scădem din ambii membri pe 7 (sau îl trecem pe 7 în celălalt membru, cu semn schimbat)
\({x+2y=15-7}\)
\({x+2y=8}\)
Cum ajungem de la \({4z}\) din a doua relație la \({12z}\)?
Înmulțim a doua relație cu 3:
\({4z-y=11\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; 3}}\)
\({3 \cdot 4z-3 \cdot y=3 \cdot 11}\)
\({12z-3y=33}\)
adunăm noua relație cu prima relație dată:
\({x+3y=17}\)
\({12z-3y=33}\)
\({x+\cancel{3y}+12z-\cancel{3y}=17+33}\)
\({x+12z=50}\)
Cum ajungem de la \({2x}\) din prima relație la \({12x}\)?
Înmulțim prima relație cu 6:
\({2x+y=21\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; 6}}\)
\({6 \cdot 2x+6 \cdot y=6 \cdot 21}\)
\({12x+6y=126}\)
din noua relație scădem prima relație dată:
\({12x+6y=126}\)
\({6y-z=65}\)
\({12x+\cancel{6y}-\cancel{6y}-(-z)=126-65}\)
\({12x+z=61}\)
D. Folosind egalitățile echivalente, calculați valoarea numărului întreg \({x}\) astfel încât să obțineți afirmații adevărate:
a) \({x+2=20 }\)
\({x=}\)
b) \({-x-2=20 }\)
\({x=}\)
c) \({x-2y=5-2y}\)
\({x=}\)
d) \({-2x=30 }\)
\({x=}\)
e) \({3x-4=23 }\)
\({x=}\)
f) \({\frac{\displaystyle 300x}{\displaystyle 24} =150}\)
\({x=}\)
g) \({\sqrt{x}+3 =15}\) (\({x \ge 0} \))
\({x=}\)
- a) scădem 2 din ambii membri ai egalității (sau îl trecem pe \({+2 }\) în celălalt membru, schimbând semnul):
- b) adunăm 2 în ambii membri ai egalității:
- c) observăm că în ambii membri ai egalității avem \({-2y }\), deci vom face operația inversă, adică vom aduna \({2y }\)
- d) împărțim relația cu coeficientul lui \({x }\) (coeficientul lui \({x }\) este \({-2 }\))
- e) îl trecem pe \({-4}\) în celălalt membru (se schimbă semnul):
- f) varianta 1: înmulțim relația cu numitorul fracției, adică cu 24 :
- g) îl trecem pe \({+3}\) în celălalt membru (se schimbă semnul):
\({x+2=20 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; - \; 2} }\)
\({x+\cancel{2}-\cancel{2}=20-2 }\)
\({x=18 }\)
\({-x-2=20 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; + \; 2} }\)
\({-x-\cancel{2}+\cancel{2}=20+2 }\)
\({-x=22 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; (-1)} }\)
înmulțim relația cu \({(-1) }\)
\({(-1) \cdot (-x)=(-1) \cdot 22 }\)
\({x=-22}\)
\({x-2y=5-2y \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; + \; 2y} }\)
\({x-\cancel{2y}+\cancel{2y}=5-\cancel{2y}+\cancel{2y} }\)
\({x=5}\)
\({-2x=30 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; (-2)} }\)
\({x= 30 : (-2) }\)
\({x=-15}\)
\({3x-4=23}\)
\({3x=23+4 }\)
\({3x=27 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; 3}}\)
împărțim cu coeficientul lui \({x}\):
\({x=27 : 3 }\)
\({x=9}\)
\({\frac{\displaystyle 300x}{\displaystyle 24} =150 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; 24}}\)
\({\cancel{24} \cdot \frac{\displaystyle 300x}{\displaystyle \cancel{24}}=24 \cdot 150 }\)
\({300x=3600 \; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; : \; 300}}\)
împărțim cu coeficientul lui \({x}\):
\({x=3600 : 300 }\)
\({x=12}\)
varianta 2: simplificăm fracția, de exemplu mai întâi cu 6, apoi cu 2:
\({\frac{\displaystyle 300}{\displaystyle 24} =\frac{\displaystyle 50}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 2}}\)
obținem:
\({\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 2}x=150}\)
împărțim ambii membri cu coeficientul lui \({x}\) (coeficientul este o fracție; împărțirea la o fracție înseamnă înmulțirea cu inversa fracției; rezultă că vom înmulți ambii membri cu inversa fracției \({\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 2}}\))
\({\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 2}x=150\; \; \textcolor{ #ff1493}{\mid \; \cdot \; \frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 25}}}\)
\({\frac{\displaystyle \cancel{2}}{\displaystyle \cancel{25}} \cdot \frac{\displaystyle \cancel{25}}{\displaystyle \cancel{2}}x=\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle \cancel{25}} \cdot \cancel{150}^6}\)
\({x=2 \cdot 6}\)
\({x=12}\)
varianta 3:
\({\frac{\displaystyle 300x}{\displaystyle 24} =150}\)
\({x=\frac{\displaystyle \cancel{24}^{12} \; \cdot \; \cancel{15}\cancel{0}}{\displaystyle \ce{_{\cancel{2}}\cancel{30}}\cancel{0}}}\)
\({\sqrt{x} =15-3}\)
\({\sqrt{x} =12 }\)
ridicăm la pătrat ambii membri:
\({(\sqrt{x})^2 =12^2}\)
\({x=144}\)
Exersează 1 | Exersează 2
