facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Probleme care se rezolva cu ajutorul ecuațiilor și inecuațiilor în mulțimea numerelor întregi
Exersează! - 2
A. Suma a două numere este \({50}\). Dacă mărim cu \({10}\) primul număr, atunci acesta va fi de patru ori mai mare decât al doilea număr. Aflați numerele.
- fie \({x}\) primul număr și \({y}\) cel de-al doilea număr
- suma lor este \({50}\), adică \({\textcolor{deeppink}{x+y=50}}\)
- avem două necunoscute; vom scrie o necunoscută în funcție de celalaltă necunoscută, astfel:
- scriem ecuația:
- rezolvăm ecuația; desfacem paranteza, apoi grupăm termenii - într-un membru al egalității vom avea termenii care-l conțin pe \({x}\), în celălalt termen vom avea termenii liberi (trecerea dintr-o parte în alta a egalului se face schimbând semnul, adică plus devine minus și minus devine plus):
- îl calculăm pe \({y}\):
- numerele căutate sunt \({38}\) și \({12}\)
un termen al sumei este egal cu suma minus celălalt termen; avem:
\({x+y=50 \Longrightarrow y=50-x}\)
pe \({y}\) l-am scris în funcție de \({x}\); acum avem o singură necunoscută
mărim primul număr cu 10, adică primul număr va deveni \({\textcolor{deeppink}{x+10}}\)
primul număr va fi de patru ori mai mare decât al doilea număr, deci primul număr va fi egal cu 4 înmulțit cu cel de-al doilea număr:
\({\textcolor{deeppink}{x+10= 4\underbrace{(50-x)}_{\displaystyle =y}}}\)
\({x+10= 4 \cdot 50- 4 \cdot x}\)
\({x+10= 200- 4x}\)
\({x+4x= 200- 10}\)
\({5x= 190 \; \; \mid \; : 5}\)
împărțim egalitatea cu 5 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x= 190 : 5}\)
\({x=38}\)
\({y=50- x}\)
\({\textcolor{white}{y}=50- 38}\)
\({y=12}\)
B. Suma a două numere este \({85}\). Dacă scădem \({4}\) din primul număr și \({5}\) din al doilea număr, atunci primul număr va fi de trei ori mai mare decât al doilea număr. Aflați numerele.
- fie \({x}\) primul număr și \({y}\) cel de-al doilea număr
- suma lor este \({85}\), adică \({x+y=85}\)
- avem două necunoscute; vom scrie o necunoscută în funcție de celalaltă necunoscută, astfel:
- scriem ecuația:
- rezolvăm ecuația; desfacem paranteza, apoi grupăm termenii - într-un membru al egalității vom avea termenii care-l conțin pe \({x}\), în celălalt termen vom avea termenii liberi (trecerea dintr-o parte în alta a egalului se face schimbând semnul, adică plus devine minus și minus devine plus):
- îl calculăm pe \({y}\):
- numerele căutate sunt \({61}\) și \({24}\)
un termen al sumei este egal cu suma minus celălalt termen; avem:
\({x+y=85 \Longrightarrow y=85-x}\)
pe \({y}\) l-am scris în funcție de \({x}\); acum avem o singură necunoscută
scădem 4 din primul număr, adică primul număr va deveni \({x-4}\)
scădem 5 din al doilea număr, adică al doilea număr va deveni \({85-x-5 = 80-x}\)
primul număr va fi de trei ori mai mare decât al doilea număr, deci primul număr va fi egal cu 3 înmulțit cu cel de-al doilea număr:
\({x-4= 3\underbrace{(80-x)}_{\displaystyle =y}}\)
\({x-4= 3 \cdot 80- 3 \cdot x}\)
\({x-4= 240- 3x}\)
\({x+3x= 240+4}\)
\({4x= 244 \; \; \mid \; : 4}\)
împărțim egalitatea cu 4 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x= 244 : 4}\)
\({x=61}\)
\({y=85- x}\)
\({\textcolor{white}{y}=85- 61}\)
\({y=24}\)
C. Ana și Marius au împreună \({360}\) de lei. Dacă Ana ar avea de două ori mai mulți bani și Marius ar avea de trei ori mai mulți bani, ar avea împreună \({910}\) de lei. Ce sumă de bani are fiecare?
- notăm cu \({x}\) suma de bani pe care o are Ana și cu \({y}\) suma de bani pe care o are Marius
- împreună au \({360}\) de lei, adică \({x+y=360}\)
- vom scrie o necunoscută în funcție de cealaltă (pe \({y}\) îl scriem în funcție de \({x}\))
- „dacă Ana ar avea de două ori mai mulți bani” - vom scrie că Ana ar avea \({2x}\) lei
- „dacă Marius ar avea de trei ori mai mulți bani” - vom scrie că Marius ar avea \({3y}\) lei, adică \({3y = 3 \cdot \underbrace{(360-x)}_{\displaystyle =y}}\) lei
- împreună ar avea \({910}\) lei, adică:
- îl calculăm pe \({y}\):
- am obținut că Ana are \({170}\) de lei, iar Marius are \({190}\) de lei
un termen al unei sume este egal cu rezultatul minus celălalt termen al sumei; rezultă că:
\({y=360-x}\)
\({2x+ 3(360-x) =910}\)
desfacem paranteza; plus în fața parantezei nu schimbă semnele din paranteză:
\({2x+3 \cdot 360 -3 \cdot x=910}\)
\({2x+1080-3x=910}\)
\({-x+1080=910}\)
îl trecem pe \({-x}\) în membrul drept, cu semn schimbat (devine \({+x}\)) și pe \({910}\) în membrul stâng, cu semn schimbat (devine \({-910}\)):
\({1080-910=x}\)
\({x=170}\)
\({y=360-x}\)
\({\textcolor{white}{y}=360-170}\)
\({y=190}\)
D. Suma a două numere întregi este \({-55}\). Primul număr este cu \({13}\) mai mare decât al doilea număr. Aflați numerele.
- notăm cu \({x}\) primul număr și cu \({y}\) al doilea număr
- suma lor este \({-55}\)
- știm că primul număr este cu \({13}\) mai mare decât al doilea număr, adică:
- în relația (*) îl înlocuim pe \({x}\) cu \({13+y}\) și vom obține o ecuație cu o singură necunoscută:
- îl calculăm și pe \({x}\):
- am obținut că primul număr este \({-21}\) și al doilea număr este \({-34}\)
\({x+y=-55}\) (*)
\({x=13+y}\)
\({x+y=-55}\) (*)
\({x=13+y}\)
\({\underbrace{13+y}_{\displaystyle =x}+y=-55}\)
\({13+2y=-55}\)
îl trecem pe \({13}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({-13}\))
\({2y=-55-13}\)
\({2y=-68 \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim egalitatea cu 2 (cu coeficientul lui \({y}\))
\({y=(-68) : 2}\)
\({y=-34}\)
\({x=13+y}\)
\({\textcolor{white}{x}=13+(-34)}\)
\({\textcolor{white}{x}=13-34}\)
\({x=-21}\)
E. Dintr-un număr întreg scădem \({3}\), dublăm rezultatul și obținem opusul numărului întreg pe care l-am considerat inițial. Calculați numărul.
- urmăm indicațiile din enunț pentru a putea forma ecuația
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „opusul lui \({x}\)” este \({\textcolor{deeppink}{-x}}\)
- „dintr-un număr întreg scădem \({3}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x-3}}\)
- „dublăm rezultatul” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{2(x-3)}}\) (a dubla înseamnă a înmulți cu 2)
- „se obține opusul numărului întreg” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{2(x-3)=-x}}\)
- rezolvăm ecuația:
- numărul căutat este \({2}\)
\({2(x-3)=-x}\)
desfacem paranteza
\({2 \cdot x-2 \cdot 3=-x}\)
\({2x-6=-x}\)
separăm termenii, astfel: într-o parte a egalului pe cei care conțin necunoscuta, iar în partea cealaltă a egalului vrem să avem termenii liberi
când trecem un termen dintr-o parte în alta a egalului, schimbăm semnul: plus devine minus și minus devine plus
îl trecem pe \({-x}\) în membrul stâng, cu semn schimbat (devine \({+x}\)) și pe \({-6}\) în membrul drept, cu semn schimbat (devine \({+6}\))
\({2x+x=6}\)
\({3x=6 \; \; \mid \; : 3}\)
împărțim egalitatea cu \({3}\) (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=6 : 3}\)
\({x=2}\)
F. Suma a trei numere întregi este 264. Dacă împărțim al doilea număr la primul număr, obținem câtul 1 și restul 10. Dacă împărțim al treilea număr la primul număr, obținem câtul 2 și restul 34. Calculați cele trei numere.
- urmăm indicațiile din enunț pentru a putea forma ecuația
- notăm cu \({x}\), \({y}\) și \({z}\) cele trei numere
- „suma celor trei numere este 264” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x+y+z=264}}\)
- „Dacă împărțim al doilea număr la primul număr, obținem câtul 1 și restul 10” - adică \({\textcolor{deeppink}{y : x= 1 \; \text{rest} \; 10}}\)
- înainte să mergem mai departe cu rezolvarea, analizăm puțin această relație
- avem o relație între deîmpărțit, împărțitor, cât și rest:
- rescriem acestă relație, într-o formă care ne este folositoare (teorema împărțirii cu rest):
- revenim la problema noastră
- „Dacă împărțim al treilea număr la primul număr, obținem câtul 2 și restul 34” - adică \({\textcolor{deeppink}{z : x= 2 \; \text{rest} \; 34}}\)
- în \({\textcolor{deeppink}{x+y+z=264}}\) înlocuim pe \({y}\) și pe \({z}\) și obținem:
- am obținut o ecuație cu o singură necunoscută; efectuăm calculele:
- îl calculăm pe \({y}\):
- îl calculăm pe \({z}\):
- cele trei numere sunt \({55}\), \({65}\) și \({144}\)
\({\textcolor{deeppink}{\text{deîmpărțit} \; : \;\text{împărțitor} = \text{cât} \; \text{și} \;\text{rest}}}\)
(restul este mai mic decât împărțitorul)
\({\textcolor{deeppink}{\text{deîmpărțit} = \text{împărțitor} \cdot \text{cât} \; + \; \text{rest}}}\)
să vedem un exemplu: știm că \({7 : 2= 3 \; \text{rest} \; 1}\)
rescriem: \({7 = 2 \cdot 3+1}\) - adevărat
rescriem relația \({y : x= 1 \; \text{rest} \; 10}\) și obținem:
\({y= x \cdot 1 + 10}\)
\({y= x+ 10}\)
rescriem relația și obținem:
\({z= x \cdot 2 + 34}\)
\({z= 2x+ 34}\)
\({x+\underbrace{x+10}_{\displaystyle =y}+\underbrace{2x+34}_{\displaystyle =z}=264}\)
\({4x+44=264}\)
îl trecem pe \({+44}\) în membrul drept, cu semn schimbat (devine \({-44}\)); vrem să grupăm termenii: cei care conțin necunoscuta într-o parte a egalului, iar termenii liberi în cealaltă parte a egalului
\({4x=264-44}\)
\({4x=220 \; \; \mid \; : 4}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu 4 (coeficientul lui \({x}\))
\({x=220 : 4}\)
\({x=55}\) - primul număr
\({y=x+10}\)
\({\textcolor{white}{y}=55+10}\)
\({y=65}\) - al doilea număr
\({z=2x+34}\)
\({\textcolor{white}{z}=2 \cdot 55+34}\)
\({\textcolor{white}{z}=110+34}\)
\({z=144}\) - al treilea număr
G. Prețul unei oglinzi a crescut cu \({23 \%}\), ajungând la \({492}\) de lei. Care a fost prețul inițial al oglinzii?
- urmăm indicațiile din enunț
- notăm cu \({x}\) prețul inițial al oglinzii (necunoscuta)
- \({23 \%}\) din acest preț înseamnă \({\textcolor{deeppink}{23 \% \cdot x }}\)
- prețul crește cu \({23 \%}\) și ajunge la \({492}\) de lei - înseamnă că scriem \({\textcolor{deeppink}{x+23 \% \cdot x =492}}\)
- avem o ecuație cu o singură necunoscută; scriem procentul sub formă de fracție:
- pentru a „scăpa” de numitor, înmulțim ambii membri ai egalității cu 100
- am obținut că oglinda a costat 400 de lei înainte de scumpire
\({x+\frac{\displaystyle 23}{\displaystyle 100} \cdot x =492 \; \; \mid \; \cdot \; 100}\)
\({100 \cdot (x+\frac{\displaystyle 23}{\displaystyle 100} \cdot x) =100 \cdot 492}\)
\({100 \cdot x+\cancel{100} \cdot \frac{\displaystyle 23}{\displaystyle \cancel{100}} \cdot x =49200}\)
\({100x+23 x =49200}\)
\({123x =49200 \; \; \mid \; : 123}\)
împărțim egalitatea cu 123 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x =\frac{\displaystyle 49200}{\displaystyle 123}}\)
\({x=400}\)
H. Fie trei numere întregi. Calculând mediile aritmetice a câte două dintre ele, obținem 42, 65 și 58. Calculați numerele.
- notăm cu \({x}\), \({y}\) și \({z}\) cele trei numere
- media aritmetică a două numere este egală cu suma numerelor supra 2
- media aritmetică a numerelor \({x}\) și \({y}\) este:
- media aritmetică a numerelor \({x}\) și \({z}\) este:
- media aritmetică a numerelor \({y}\) și \({z}\) este:
- scriem una sub cealaltă relațiile dintre cele trei numere:
- vom aduna aceste relații membru cu membru:
- îl calculăm pe \({x}\):
- îl calculăm pe \({y}\):
- îl calculăm pe \({z}\):
- cele trei numere sunt 49, 35 și 81
\({\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle x+y}{\displaystyle 2}=42}}\)
avem o proporție; produsul mezilor este egal cu produsul extremilor (îl considerăm pe 42 ca fracție cu numitorul 1)
\({\textcolor{deeppink}{x+y=2 \cdot 42}}\)
\({\textcolor{deeppink}{x+y=84}}\)
\({\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle x+z}{\displaystyle 2}=65}}\)
avem o proporție; produsul mezilor este egal cu produsul extremilor (îl considerăm pe 65 ca fracție cu numitorul 1)
\({\textcolor{deeppink}{x+z=2 \cdot 65}}\)
\({\textcolor{deeppink}{x+z=130}}\)
\({\textcolor{deeppink}{\frac{\displaystyle y+z}{\displaystyle 2}=58}}\)
avem o proporție; produsul mezilor este egal cu produsul extremilor (îl considerăm pe 58 ca fracție cu numitorul 1)
\({\textcolor{deeppink}{y+z=2 \cdot 58}}\)
\({\textcolor{deeppink}{y+z=116}}\)
\({x+y=84}\)
\({x+z=130}\)
\({y+z=116}\)
\({x+y+x+z+y+z=84+130+116}\)
\({2x+2y+2z=330}\)
dăm factor comun pe 2
\({2(x+y+z)=330 \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim egalitatea cu 2
\({x+y+z=\frac{\displaystyle 330}{\displaystyle 2}}\)
\({x+y+z=165}\)
\({x+\underbrace{y+z}_{\displaystyle =116}=165}\)
\({x=165-116}\)
\({x=49}\)
\({x+y=84}\)
\({49+y=84}\)
\({y=84-49}\)
\({y=35}\)
\({x+z=130}\)
\({49+z=130}\)
\({z=130-49}\)
\({z=81}\)
Exersează 1 | Exersează 2
