facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Probleme care se rezolva cu ajutorul ecuațiilor și inecuațiilor în mulțimea numerelor întregi
Exersează! - 1
A. Suma a trei numere întregi consecutive este \({156}\). Aflați numerele.
- fie \({a}\) cel mai mic dintre cele trei numere consecutive căutate
- următorul număr este cu \({1}\) mai mare decât \({a}\), adică este egal cu \({a+1}\)
- următorul număr este cu \({2}\) mai mare decât \({a}\), adică este egal cu \({a+2}\)
- cele trei numere consecutive sunt \({a}\), \({a+1}\) și \({a+2}\)
- pentru a le afla, îl calculăm pe \({a}\)
- suma lor este \({156}\); avem:
- cele trei numere consecutive a căror sumă este \({156}\) sunt \({51}\), \({52}\) și \({53}\).
- verificăm dacă am lucrat corect:
\({\textcolor{deeppink}{a} + \textcolor{#6cc924}{a+1}+\textcolor{#ff4a08}{a+2}=156}\)
\({3a + 3=156}\)
\({3(a+1)=156}\)
\({a+1=156 : 3}\)
\({a+1=52}\)
\({a=52-1}\)
\({a=51}\)
\({a+2=53}\)
\({51+52+53=156}\) - corect
B. Suma a patru numere întregi consecutive este \({-106}\). Aflați numerele.
- fie \({a}\) cel mai mic dintre cele trei numere consecutive căutate
- fiecare dintre celelalte trei numere este mai mare cu 1 decât cel dinaintea lui:
- pentru a le afla, îl calculăm pe \({a}\)
- suma lor este \({-106}\); avem:
- cele patru numere consecutive a căror sumă este \({-106}\) sunt \({-28}\), \({-27}\) și \({-26}\) și \({-25}\).
- verificăm dacă am lucrat corect:
primul număr este \({a }\)
al doilea număr este \({a +1}\)
al treilea număr este \({a +2}\)
al patrulea număr este \({a +3}\)
\({a + a+1+a+2+a+3=-106}\)
\({4a + 6=-106}\)
îl trecem pe \({+6}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({-6}\))
\({4a=-106-6}\)
\({4a=-112 \; \; \mid \; : 4}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu 4 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({a=(-112): 4}\)
\({a=-28}\)
\({a+1=-28+1=-27}\)
\({a+2=-28+2=-26}\)
\({a+3=-28+3=-25}\)
\({(-28)+(-27)+(-26)+(-25)=-28-27-26-25=-106}\) - corect
C. Suma a două numere este \({-5}\), iar diferența lor este \({-155}\). Aflați numerele.
- notăm cu \({x}\) primul număr și cu \({y}\) al doilea număr
- Varianta 1:
- suma lor este \({-5}\), adică \({x+y=-5}\)
- un termen al unei sume este egal cu rezultatul minus celălalt termen al sumei; rezultă că:
- diferența numerelor este \({-155}\), adică \({x-y=-155}\)
- îl înlocuim pe \({y}\) și obținem:
- îl calculăm pe \({y}\):
- sau îl putem calcula pe \({y}\) din relația \({x-y=-155}\)
- Varianta 2:
- știm suma și diferența celor două numere:
- adunăm membru cu membru cele două relații:
- îl calculăm pe \({y}\):
- cele două numere căutate sunt \({-80}\) și \({75}\)
- verificăm: \({-80+75=-5}\) și \({-80-75=-155}\) - corect
\({y=-5-x}\)
\({x-(-5-x)=-155}\)
minus în fața parantezei schimbă semnele din paranteză (plus devine minus și minus devine plus)
\({x+5+x=-155}\)
\({2x+5=-155}\)
îl trecem pe \({+5}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({-5}\))
\({2x=-155-5}\)
\({2x=-160 \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu 2 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=(-160) : 2}\)
\({x=-80}\)
\({y=-5-x}\)
\({y=-5-(-80)}\)
\({\textcolor{white}{y}=-5+80}\)
\({y=75}\)
\({-80-y=-155}\)
pe \({-y}\) îl trecem în membrul drept cu semn schimbat; pe \({-155}\) îl trecem în membrul stâng cu semn schimbat
\({-80+155=y}\)
\({75=y}\)
\({x+y=-5}\)
\({x-y=-155}\)
\({x+\cancel{y}+x-\cancel{y}=-5-155}\)
\({2x=-160 \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu 2 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=(-160) : 2}\)
\({x=-80}\)
\({y=-5-x}\)
\({y=-5-(-80)}\)
\({\textcolor{white}{y}=-5+80}\)
\({y=75}\)
D. Dacă dublăm un număr întreg, iar din rezultat scădem \({45}\), obținem \({211}\). Calculați numărul.
- urmăm indicațiile din enunț pentru a putea forma ecuația
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „dublăm un număr întreg” - înseamnă că înmulțim numărul cu \({2}\), deci vom avea \({\textcolor{deeppink}{2x}}\)
- „din rezultat scădem 45” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{2x-45}}\)
- „obținem \({211}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{2x-45=211}}\)
- rezolvăm ecuația:
- numărul căutat este \({128}\)
\({2x-45=211}\)
îl trecem pe \({-45}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({+45}\))
\({2x=211+45}\)
\({2x=256 \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu 2 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=256 : 2}\)
\({x=128}\)
E. Dacă înmulțim un număr cu \({-3}\), iar la rezultat adunăm \({-76}\), obținem \({14}\). Calculați numărul.
- urmăm indicațiile din enunț pentru a putea forma ecuația
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „înmulțim un număr cu \({-3}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{-3x}}\)
- „la rezultat adunăm \({-76}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{-3x+(-76)}}\)
- „obținem \({14}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{-3x+(-76)=14}}\)
- rezolvăm ecuația:
- numărul căutat este \({-30}\)
\({-3x+(-76)=14}\)
semnul + în fața parantezei nu schimbă semnele din paranteză
\({-3x-76=14}\)
îl trecem pe \({-76}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({+76}\))
\({-3x=14+76}\)
\({-3x=90 \; \; \mid \; : (-3)}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu \({(-3)}\) (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=90 : (-3)}\)
\({x=-30}\)
F. Dacă scădem dintr-un număr 10, iar rezultatul îl triplăm, obținem 114. Calculați numărul.
- urmăm indicațiile din enunț pentru a putea forma ecuația
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „scădem dintr-un număr \({10}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x-10}}\)
- „rezultatul îl triplăm” - adică îl înmulțim cu \({3}\); vom avea \({\textcolor{deeppink}{3(x-10)}}\)
- „obținem \({114}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{3(x-10)=114}}\)
- rezolvăm ecuația:
- numărul căutat este \({48}\)
\({3(x-10)=114}\)
desfacem paranteza
\({3x-30=114}\)
îl trecem pe \({-30}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({+30}\))
\({3x=114+30}\)
\({3x=144 \; \; \mid \; : 3}\)
împărțim ambii membri ai egalității cu \({3}\) (cu coeficientul lui \({x}\))
\({x=144 : 3}\)
\({x=48}\)
G. Dacă mărim cu 5 numărul întreg \({x}\), obținem un număr mai mic decât 9. Aflați numărul \({x}\).
- urmăm indicațiile din enunț
- cuvintele „obținem un număr mai mic decât” ne indică faptul că avem o inecuație
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „mărim cu \({5}\) numărul întreg” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x+5}}\)
- „obținem un număr mai mic decât \({9}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x+5<9}}\)
- rezolvăm inecuația:
- orice număr întreg mai mic decât \({4}\) îndeplinește cerința, deci avem o infinitate de soluții
- dacă enunțul era astfel: „Dacă mărim cu 5 numărul natural \({x}\), obținem un număr mai mic decât 9. Aflați numărul \({x}\).”, cum procedam?
\({x+5<9}\)
îl trecem pe \({+5}\) în celălalt membru, cu semn schimbat (devine \({-5}\))
\({x < 9-5}\)
\({x < 4}\)
\({*********************}\)
aflam că \({x<4}\), așa cum am făcut mai sus
ce numere naturale sunt mai mici decât \({4}\)? Numerele \({0}\); \({1}\); \({2}\) și \({3}\).
mulțimea soluțiilor ar fi fost \({S= \{ 0;1;2;3 \}}\)
H. Dacă scădem 25 din numărul întreg \({x}\), obținem un număr întreg cuprins între 70 și 100. Aflați numărul \({x}\).
- urmăm indicațiile din enunț
- cuvintele „obținem un număr cuprins între” ne indică faptul că avem o inecuație
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „scădem \({25}\) din numărul întreg” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{x-25}}\)
- „obținem un număr întreg cuprins între \({70}\) și \({100}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{70 < x-25 < 100}}\)
- rezolvăm inecuația:
- Varianta 1:
- adunăm 25 cu fiecare membru al inegalității (vrem să scăpăm de termenul liber în al doilea membru al inegalității, deci adunăm opusul lui \({(-25)}\))
- toate numerele naturale cuprinse între \({95}\) și \({125}\) îndeplinesc cerința
- mulțimea soluțiilor este \({S=\{ 96; 97; 98; 99; 100; ...; 123; 124 \}}\) (în total sunt 29 de numere)
- Varianta 2:
- rezolvăm inecuația \({70 < x-25 \; \; \mid \; +25}\)
- rezolvăm inecuația \({x-25< 100 \; \; \mid \; +25 }\)
- \({x}\) este un număr natural mai mare strict decât \({95}\) și mai mic strict decât \({125}\)
- mulțimea soluțiilor este \({S=\{ 96; 97; 98; 99; 100; ...; 123; 124 \}}\)
\({70 < x-25 < 100 \; \; \mid \; +25}\)
\({70 +25< x-\cancel{25}+\cancel{25} < 100 +25}\)
\({95< x < 125}\)
\({70 +25< x}\)
\({95< x}\)
\({x< 100+25}\)
\({x< 125}\)
I. Dacă din \({160}\) scădem un număr întreg, obținem un rezultat cel mult egal cu \({155}\). Aflați numărul.
- urmăm indicațiile din enunț
- cuvintele „un rezultat cel mult egal cu” ne indică faptul că avem o inecuație
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „din \({160}\) scădem un număr întreg” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{160-x}}\)
- „obținem un rezultat cel mult egal cu \({155}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{160-x \le 155}}\)
- rezolvăm inecuația:
- toate numerele întregi mai mari sau egale cu \({5}\) sunt soluții ale inecuației
vrem ca într-un membru al inegalității să-l avem pe \({x}\), iar în celălalt membru să avem termenii liberi; pentru asta, îl trecem pe \({x}\) în membrul drept cu semn schimbat, iar pe \({155}\) îl trecem în membrul stâng cu semn schimbat (\({-x}\) devine \({x}\) și \({155}\) devine \({-155}\))
\({160-155\le x}\)
\({5 \le x}\)
J. Dacă din 210 scădem dublul unui număr întreg \({x}\), obținem un rezultat mai mare decât 200. Aflați numărul \({x}\).
- urmăm indicațiile din enunț
- cuvintele „obținem un rezultat mai mare decât” ne indică faptul că avem o inecuație
- notăm cu \({x}\) numărul întreg pe care-l căutăm (necunoscuta)
- „dublul unui număr întreg” - înseamnă că înmulțim numărul întreg cu 2 și avem \({\textcolor{deeppink}{2x}}\)
- „din \({210}\) scădem dublul unui număr întreg” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{210-2x}}\)
- „obținem un rezultat mai mare decât \({200}\)” - vom avea \({\textcolor{deeppink}{210-2x > 200}}\)
- rezolvăm inecuația:
- toate numerele întregi mai mici strict decât \({5}\) sunt soluții ale inecuației
vrem ca într-un membru al inegalității să-l avem pe \({x}\), iar în celălalt membru să avem termenii liberi; pentru asta, îl trecem pe \({-2x}\) în membrul drept cu semn schimbat, iar pe \({200}\) îl trecem în membrul stâng cu semn schimbat (\({-2x}\) devine \({2x}\) și \({200}\) devine \({-200}\))
\({210-200 > 2x}\)
\({10 >2x \; \; \mid \; : 2}\)
împărțim ambii membri ai inegalității cu 2 (cu coeficientul lui \({x}\))
\({5 > x}\)
Exersează 1 | Exersează 2
