facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Intervale
Exersează! - 1
A. Citește intervalele; explică după model (reprezintă intervalul pe axa numerelor reale, scrie-l ca inegalitate și ca mulțime):
Model: \({(-6, 3]}\)
- citim: intervalul cu extremitățile -6 și 3, deschis la stânga și închis la dreapta;
- explicăm: cuprinde toate numerele reale de la -6 la 3, nu îl conține pe -6, dar îl conține pe 3;
- reprezentăm intervalul \({(-6, 3]}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari strict decât -6 și mai mici sau egale cu 3;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({-6 < x \le 3}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid -6 < x \le 3\}}\)
a) \({[-1, 10)}\)
b) \({(1, 4)}\)
c) \({[0, 15]}\)
d) \({(-500, 1000]}\)
e) \({(-2, +∞)}\)
f) \({(-∞, 21 ]}\)
g) \({[5, +∞)}\)
h) \({(-∞, -7)}\)
- a) \({[-1, 10)}\):
- citim: intervalul cu extremitățile -1 și 10, închis la stânga, deschis la dreapta;
- explicăm: cuprinde toate numerele reale dintre -1 și 10, îl include pe -1 și nu-l include pe 10;
- reprezentăm intervalul \({[-1, 10)}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari sau egale cu -1 și mai mici decât 10;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({-1 \le x < 10}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid -1 \le x < 10\}}\)
- b) \({(1, 4)}\):
- citim: intervalul deschis cu extremitățile 1 și 4;
- explicăm: cuprinde toate numerele reale dintre 1 și 4, nu include nici pe 1, nici pe 4;
- reprezentăm intervalul \({(1, 4)}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari decât 1 și mai mici decât 4;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({1 < x < 4}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid 1 < x < 4\}}\)
- c) \({[0, 15]}\):
- citim: intervalul închis cu extremitățile 0 și 15;
- explicăm: cuprinde toate numerele reale dintre 0 și 15, inclusiv 0 și 15;
- reprezentăm intervalul \({[0, 15]}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari sau egale cu 0 și mai mici sau egale cu 15;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({0 \le x \le 15}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid 0 \le x \le 15\}}\)
- d) \({(-500, 1000]}\):
- citim: intervalul cu extremitățile -500 și 1000, deschis la stânga și închis la dreapta;
- explicăm: cuprinde toate numerele reale dintre -500 și 1000, nu-l include pe -500 și îl include pe 1000;
- reprezentăm intervalul \({(-500, 1000]}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari decât -500 și mai mici sau egale cu 1000;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({-500 < x \le 1000}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid -500 < x \le 1000\}}\)
- e) \({(-2, +∞)}\):
- citim: intervalul cu extremitatea -2, deschis la stânga, nemărginit la dreapta (sau intervalul de la -2 la plus infinit, deschis la stânga);
- explicăm: cuprinde toate numerele reale mai mari strict decât -2 (nu-l include pe -2);
- reprezentăm intervalul \({(-2, +∞)}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari decât -2;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({ x > -2}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid x > -2\}}\)
- f) \({(-∞, 21 ]}\):
- citim: intervalul cu extremitatea 21, nemărginit la stânga, închis la dreapta (sau intervalul de la minus infinit la 21, închis la dreapta);
- explicăm: cuprinde toate numerele reale mai mici sau egale cu 21 (îl include pe 21);
- reprezentăm intervalul \({(-∞, 21 ]}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mici sau egale cu 21;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({ x < 21}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid x < 21\}}\)
- g) \({[5, +∞)}\):
- citim: intervalul cu extremitatea 5, închis la stânga, nemărginit la dreapta (sau intervalul de la 5 la plus infinit, închis la stânga);
- explicăm: cuprinde toate numerele reale mai mari sau egale cu 5 (îl include pe 5);
- reprezentăm intervalul \({[5, +∞)}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mari sau egale cu 5;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({ x \ge 5}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid x \ge 5\}}\)
- h) \({(-∞,-7)}\):
- citim: intervalul cu extremitatea -7, nemărginit la stânga, deschis la dreapta (sau intervalul de la minus infinit la -7, deschis la dreapta);
- explicăm: cuprinde toate numerele reale mai mici strict decât -7 (nu-l include pe -7);
- reprezentăm intervalul \({(-∞,-7)}\) pe axa numerelor reale:
- este vorba despre numerele reale mai mici decât -7;
- ca inegalitate, putem scrie că ne referim la numerele cu proprietatea că \({ x < -7}\), \({x \in ℝ}\);
- altfel: putem scrie că ne referim la numerele care aparțin mulțimii \({ \{x \in ℝ \mid x <-7\}}\)
B. Ce intervale sunt reprezentate pe axa reală? Scrie fiecare interval ca mulțime.
a)
Intervalul este \({(-4, 6]}\) - citim „intervalul de la -4 la 6, deschis la stânga, închis la dreapta”. Acesta nu-l conține pe -4 și îl conține pe 6.
Intervalul \({(-4, 6]}\) poate fi scris ca mulțime astfel: \({ \{x \in ℝ \mid -4 < x \le 6\}}\) (mulțimea numerelor reale mai mari decât -4 și mai mici sau egale cu 6).
b)
Intervalul este \({(-∞, -2)}\) - citim „intervalul de la minus infinit la -2, deschis la dreapta”. Acesta nu-l conține pe -2.
Intervalul \({(-∞, -2)}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mici decât -2: \({ \{x \in ℝ \mid x < -2\}}\).
c)
Intervalul este \({(120, +∞)}\) - citim „intervalul deschis de la 120 la plus infinit”. Acesta nu-l conține pe 120.
Intervalul \({(120, +∞)}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mari decât 120: \({ \{x \in ℝ \mid x > 120\}}\).
d)
Intervalul este \({[2,6]}\) - citim „intervalul închis de la 2 la 6”. Acesta îl conține și pe 2, și pe 6.
Intervalul \({[2,6]}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu 2 și mai mici sau egale cu 6: \({ \{x \in ℝ \mid 2 \le x \le 6\}}\).
e)
Intervalul este \({(-1, 3)}\) - citim „intervalul deschis de la -1 la 3”. Acesta nu-l conține nici pe -1, nici pe 3.
Intervalul \({(-1, 3)}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mari decât -1 și mai mici decât 3: \({ \{x \in ℝ \mid -1 < x < 3\}}\).
f)
Intervalul este \({[-7, -2)}\) - citim „intervalul de la -7 la -2, închis la stânga, deschis la dreapta”. Acesta îl conține pe -7 și nu-l conține pe -2.
Intervalul \({[-7, -2)}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu -7 și mai mici decât -2: \({ \{x \in ℝ \mid -7 \le x < -2\}}\).
g)
Intervalul este \({(-∞, 5]}\) - citim „intervalul de la minus infinit la 5 închis”. Acesta îl conține pe 5.
Intervalul \({(-∞, 5]}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mici sau egale cu 5: \({ \{x \in ℝ \mid x \le 5\}}\).
h)
Intervalul este \({[-1, +∞)}\) - citim „intervalul de la -1 închis la infinit”. Acesta îl conține pe -1.
Intervalul \({[-1, +∞)}\) cuprinde mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu -1: \({ \{x \in ℝ \mid x \ge -1\}}\).
C. Scrie următoarele intervale, folosind notația matematică. Scrie-le apoi sub formă de mulțime:
a) intervalul de la 5 la 60, îl conține pe 5 și nu-l conține pe 60;
b) intervalul de la minus infinit la 10, îl conține pe 10;
c) intervalul de la -6 la infinit, deschis la stânga;
d) intervalul închis de la 0 la 1;
e) intervalul de la 15 la 20, nu-și conține extremitățile.
a) Intervalul este \({[5, 60)}\).
Avem mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu 5 și mai mici decât 60, care poate fi scrisă astfel: \({ \{x \in ℝ \mid 5 \le x < 60\}}\).
b) Intervalul este \({(-∞, 10]}\).
Avem mulțimea numerelor reale mai mici sau egale cu 10, care poate fi scrisă astfel: \({ \{x \in ℝ \mid x \le 10\}}\).
c) Intervalul este \({(-6, +∞)}\).
Avem mulțimea numerelor reale mai mari decât -6, care poate fi scrisă astfel: \({ \{x \in ℝ \mid x > -6\}}\).
d) Intervalul este \({[0,1]}\).
Avem mulțimea numerelor reale mai mari sau egale cu 0 și mai mici sau egale cu 1, care poate fi scrisă astfel: \({ \{x \in ℝ \mid 0 \le x \le 1\}}\).
e) Intervalul este \({(15, 20)}\).
Avem mulțimea numerelor reale mai mari decât 15 și mai mici decât 20, care poate fi scrisă astfel: \({ \{x \in ℝ \mid 15 < x < 20\}}\).
Exersează 1 | Exersează 2 | Exersează 3 | Exersează 4 | Exersează 5 | Exersează 6
