facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Procente
Exersează! - 1
A. Ce procent reprezintă porțiunea colorată?
a) 
Porțiunea colorată reprezintă
b) 
Porțiunea colorată reprezintă
c) 
Porțiunea colorată reprezintă
d) 
Porțiunea colorată reprezintă
e) 
Porțiunea colorată reprezintă
Observăm că în fiecare figură avem 10 pătrățele pe linie, 10 pătrățele pe coloană, deci în total 100 de pătrățele (10 înmulțit cu 10 este egal cu 100).
\({10 \cdot 10 =100 \; \text{pătrățele} \; \text{în} \; \text{total}}\)
a) 
Porțiunea colorată reprezintă 1% din pătrat.
În total sunt 100 de pătrățele, din care unul singur este colorat.
Avem \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\) pătrățele colorate (1 din 100). Scriem acest raport ca procent:
\({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}=1 \%}\) pătrățele colorate
b) 
Porțiunea colorată reprezintă 6% din pătrat.
În total sunt 100 de pătrățele, din care 6 sunt colorate.
Avem \({\frac{\displaystyle 6}{\displaystyle 100}}\) pătrățele colorate (6 din 100). Scriem acest raport ca procent:
\({\frac{\displaystyle 6}{\displaystyle 100}=6 \%}\) pătrățele colorate
c) 
Porțiunea colorată reprezintă 24% din pătrat.
Pentru a afla căte pătrățele colorate avem, le putem număra sau putem proceda astfel:
- 2 linii sunt colorate, avem 10 pătrățele pe linie, deci 20 de pătrățele colorate
- plus încă 4 pătrățele colorate
- în total sunt 24 de pătrățele colorate
\({2 \cdot 10+4=20+4=24}\)
În total sunt 100 de pătrățele, din care 24 sunt colorate.
Avem \({\frac{\displaystyle 24}{\displaystyle 100}}\) pătrățele colorate (24 din 100). Scriem acest raport ca procent:
\({\frac{\displaystyle 24}{\displaystyle 100}=24 \%}\) pătrățele colorate
d) 
Porțiunea colorată reprezintă 57% din pătrat.
Pentru a afla căte pătrățele colorate avem, le putem număra sau putem proceda astfel:
- 5 linii sunt colorate, avem 10 pătrățele pe linie, deci 50 de pătrățele colorate
- plus încă 7 pătrățele colorate
- în total sunt 57 de pătrățele colorate
\({5 \cdot 10+7=50+7=57}\)
În total sunt 100 de pătrățele, din care 57 sunt colorate.
Avem \({\frac{\displaystyle 57}{\displaystyle 100}}\) pătrățele colorate (57 din 100). Scriem acest raport ca procent:
\({\frac{\displaystyle 57}{\displaystyle 100}=57 \%}\) pătrățele colorate
e) 
Porțiunea colorată reprezintă 35% din pătrat.
Pentru a afla căte pătrățele colorate avem, le putem număra sau putem proceda astfel:
- 3 linii sunt colorate, avem 10 pătrățele pe linie, deci 30 de pătrățele colorate
- plus încă 5 pătrățele colorate
- în total sunt 35 de pătrățele colorate
\({3 \cdot 10+5=30+5=35}\)
În total sunt 100 de pătrățele, din care 35 sunt colorate.
Avem \({\frac{\displaystyle 35}{\displaystyle 100}}\) pătrățele colorate (35 din 100). Scriem acest raport ca procent:
\({\frac{\displaystyle 35}{\displaystyle 100}=35 \%}\) pătrățele colorate
B. Scrieți procentele următoare ca fracții ireductibile și apoi ca fracții zecimale:
a) \({50\%}\)
b) \({25\%}\)
c) \({10\%}\)
d) \({20\%}\)
e) \({125\%}\)
f) \({75\%}\)
Simbolul \({\%}\) îl înlocuim cu \({\cdot \; \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\) pentru a obține scrierea sub formă de fracție echivalentă cu procentul dat. Efectuăm simplificările (dacă se poate) până ajungem la o fracție echivalentă ireductibilă.
Pentru a obține fracția zecimală echivalentă (număr cu virgulă), considerăm fracția cu numitorul 100 și efectuăm împărțirea la 100.
Fracția \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\) înseamnă a suta parte dintr-un întreg, adică o sutime (împărțim întregul în 100 de părți egale și considerăm o singură parte). O putem scrie ca procent (\({1\%}\)) sau ca fracție zecimală (\({0{,}01}\)).
a) \({50\% =50 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{50\% } =\frac{\displaystyle 50}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{50\% }=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}\) (am simplificat cu 50)
\({50\%}\) dintr-un întreg înseamnă că împărțim întregul în 100 de părți egale și luăm 50 din aceste părți.
\({50\% }\) înseamnă jumătate din întreg.
Efectuăm împărțirea la 100 și obținem forma zecimală echivalentă:
\({50\% =\frac{\displaystyle 50}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{50\% }=0{,}5}\)
\({50\% =\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}=0{,}5}\)
b) \({25\% =25 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{25\% } =\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{25\% }=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}\)
\({\textcolor{white}{25\% }=0{,}25}\)
Efectuăm împărțirea \({25 : 100=0{,}25 }\) și obținem fracția zecimală echivalentă.
\({25\% }\) înseamnă un sfert din întreg.
\({25\% =\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}=0{,}25}\)
c) \({10\% =10 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{10\% } =\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{10\% }=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}}\)
\({\textcolor{white}{10\% }=0{,}1}\)
\({10\% }\) înseamnă o zecime sau a zecea parte din întreg.
\({10\% =\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 10}=0{,}1}\)
d) \({20\% =20 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{20\% } =\frac{\displaystyle 20}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{20\% }=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}\)
\({\textcolor{white}{20\% }=0{,}2}\)
\({20\% }\) înseamnă o cincime sau a cincea parte din întreg.
\({20\% =\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}=0{,}2}\)
e) \({125\% =125 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{125\% } =\frac{\displaystyle 125}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{20\% }=\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 4}}\)
\({\textcolor{white}{20\% }=1{,}25}\)
Observăm că \({125\% }\) înseamnă mai mult decât un întreg (mai mult de \({100\% }\)). Astfel de situații au sens atunci când vorbim de o creștere față de situația normală; comparăm noua situație cu vechea situație.
\({125\% =\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 4}=1{,}25}\)
f) \({75\% =75 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{75\% } =\frac{\displaystyle 75}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{75\% }=\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}\)
\({\textcolor{white}{75\% }=0{,}75}\)
\({75\% }\) înseamnă 3 sferturi sau 3 pătrimi din întreg.
\({75\% =\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=0{,}75}\)
g) \({22\% =22 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{22\% } =\frac{\displaystyle 22}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{22\% }=\frac{\displaystyle 11}{\displaystyle 50}}\) (am simplificat cu 2)
Efectuăm împărțirea la 100 și obținem forma zecimală echivalentă:
\({22\% =\frac{\displaystyle 22}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{22\% }=0{,}22}\)
\({22\% =\frac{\displaystyle 11}{\displaystyle 50}=0{,}22}\)
C. Scrieți sub forma \({\%}\), apoi explicați fiecare astfel de procent:
a) \({\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 100}}\)
b) \({\frac{\displaystyle 17}{\displaystyle 100}}\)
c) \({\frac{\displaystyle 22}{\displaystyle 100}}\)
d) \({0{,}75}\)
e) \({1{,}15}\)
f) \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}\)
g) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}\)
h) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}\)
i) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}\)
j) \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}\)
k) \({1}\)
l) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}\)
Dacă avem un raport de forma \({\frac{\displaystyle x}{\displaystyle 100}}\) (are numitorul 100), atunci \({\frac{\displaystyle x}{\displaystyle 100}=x\%}\).
Dacă raportul nu are numitorul 100, atunci prin amplificări sau simplificări, îl vom aduce la forma \({\frac{\displaystyle x}{\displaystyle 100}}\).
Dacă avem o fracție zecimală (adică un număr cu virgulă), mutăm virgula la dreapta peste 2 zecimale și apoi adăugăm semnul \({\%}\).
a) \({\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 100}=10\%}\)
Avem o fracție cu numitorul \({100}\), deci rămâne așa.
\({10\%}\) citim „zece la sută” și înseamnă \({10}\) din \({100}\).
De exemplu, \({10\%}\) din flori sunt albastre; înseamnă că din 100 de flori, 10 sunt albastre.
b) \({\frac{\displaystyle 17}{\displaystyle 100}=17\%}\)
\({17\%}\) citim „șaptesprezece la sută” și înseamnă \({17}\) din \({100}\).
De exemplu, Adina a cheltuit \({17\%}\) din suma de bani pe care o avea. Împărțim suma în 100 de părți egale, iar Adina a cheltuit 17 din aceste părți.
c) \({\frac{\displaystyle 22}{\displaystyle 100}=22\%}\)
\({22\%}\) citim „douăzeci și doi la sută” și înseamnă \({22}\) din \({100}\).
De exemplu, \({22\%}\) din terenul arabil deținut de o firmă a fost cultivat cu floarea soarelui. Înseamnă că toată suprafața o împărțim în 100 de părți egale, iar 22 din aceste părți au fost cultivate cu floarea soarelui.
d) \({0{,}75=75\%}\)
- \({0{,}75=0{,}75 \cdot 1}\)
\({\textcolor{white}{0{,}75}=0{,}75 \cdot 100\%}\)
Înmulțirea cu \({100\%}\) este echivalentul înmulțirii cu \({1}\) (nu se schimbă valoarea).
\({\textcolor{white}{0{,}75}=0{,}75 \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{0{,}75}= \frac{\displaystyle 0{,}75 \cdot 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{0{,}75}= \frac{\displaystyle 75}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{0{,}75}=75\%}\)
Mutăm virgula la dreapta după 2 zecimale, apoi scriem simbolul \({\%}\).
\({75\%}\) citim „șaptezeci și cinci la sută” și înseamnă \({75}\) din \({100}\) (sau 3 sferturi).
De exemplu, într-o clasă sunt 32 de elevi; \({75\%}\) dintre ei au luat note peste 5 la Evaluarea Națională. Înseamnă că împărțim pe 32 la 100 și apoi înmulțim cu 75. Altfel: \({75\%}\) înseamnă 3 sferturi, deci împărțim pe 32 la 4 și înmulțim cu 3. Obținem că 24 de elevi au luat note peste 5 la Evaluarea Națională.
e) \({1{,}15=115\%}\)
- \({1{,}15=1{,}15 \cdot 1}\)
\({\textcolor{white}{1{,}15}=1{,}15 \cdot 100\%}\)
Înmulțirea cu \({100\%}\) este echivalentul înmulțirii cu \({1}\) (nu se schimbă valoarea).
\({\textcolor{white}{1{,}15}=1{,}15 \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{1{,}15}= \frac{\displaystyle 1{,}15 \cdot 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{1{,}15}= \frac{\displaystyle 115}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{1{,}15}=115\%}\)
Mutăm virgula la dreapta după 2 zecimale, apoi scriem simbolul \({\%}\).
\({115\%}\) citim „o sută cincisprezece la sută”. Observăm că avem mai mult decât \({100\%}\), adică mai mult decât un întreg. Astfel de situații au sens atunci când vorbim de o creștere față de situația normală; comparăm noua situație cu vechea situație.
De exemplu, salariul Ioanei a crescut în martie cu \({15\%}\), deci noul salariu va fi \({115\%}\) din vechiul salariu.
f) \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}=15\%}\)
- \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}=\frac{\displaystyle 15}{\displaystyle 100}}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}=0{,}15 }\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}=\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20} \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}=15\%}\)
(am amplificat cu 5, pentru a obține numitorul 100)
(am efectuat împărțirea \({3 :20=0{,}15 }\))
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 0{,}15 \cdot 1}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 0{,}15 \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 0{,}15 \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
(am obținut numitorul 100, ceea ce ne doream)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 0{,}15 \cdot 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 15}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 15\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3 }{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 3 \cdot 100}{\displaystyle 20} \%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 300}{\displaystyle 20} \%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 15\%}\)
\({15\%}\) citim „cincisprezece la sută”.
De exemplu, din 20 de lalele, 3 sunt galbene. Raportul dintre numărul lalelelor galbene și numărul total de lalele este \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}\), adică \({15\%}\) din cele 20 de lalele sunt galbene.
g) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}=50\%}\)
\({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}\) înseamnă jumătate din întreg; jumătate din \({100\%}\) este \({50\%}\).
- \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}=\frac{\displaystyle 50}{\displaystyle 100}}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}=0{,}5 }\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2} \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}=50\%}\)
(am amplificat cu 50, pentru a obține numitorul 100)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}= 0{,}5 \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}= 0{,}5 \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}= \frac{\displaystyle 0{,}5 \cdot 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}= \frac{\displaystyle 50}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 2}}= 50\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3 }{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 1 \cdot 100}{\displaystyle 2} \%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 2} \%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 20}}= 50\%}\)
De exemplu, jumătate din elevii unei clase participă la cursul de limba spaniolă. Putem spune că \({50\%}\) din elevii clasei participă la cursul de limba spaniolă.
h) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}=25\%}\)
\({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}\) înseamnă un sfert din întreg; un sfert din \({100\%}\) este \({25\%}\).
- \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 100}}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4} \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}=25\%}\)
(am amplificat cu 25, pentru a obține numitorul 100)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle \cancel{100}^{25}}{\displaystyle \cancel{4} \cdot 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 25}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 4}}= 25\%}\)
De exemplu, un sfert din elevii clasei participă la cursul de limba italiană. Putem spune că \({25\%}\) din elevii clasei participă la cursul de limba italiană.
i) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}=20\%}\)
\({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}\) înseamnă o cincime din întreg, adică a cincea parte din întreg (împărțim întregul în cinci părți egale și luăm o parte); o cincime din \({100\%}\) este \({20\%}\) (100 împărțit la 5).
- \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}=\frac{\displaystyle 20}{\displaystyle 100}}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5} \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}=20\%}\)
(am amplificat cu 20, pentru a obține numitorul 100)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}= \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}= \frac{\displaystyle \cancel{100}^{20}}{\displaystyle \cancel{5} \cdot 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}= \frac{\displaystyle 20}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 5}}= 20\%}\)
De exemplu, o cincime din elevii clasei participă la cursul de limba germană. Putem spune că \({20\%}\) din elevii clasei participă la cursul de limba germană.
j) \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=75\%}\)
\({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}\) înseamnă 3 pătrimi din întreg sau 3 sferturi din întreg (împărțim întregul în patru părți egale și 3 părți); 3 sferturi din \({100\%}\) înseamnă \({75\%}\) (100 împărțit la 4, apoi înmulțit cu 3).
- \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 75}{\displaystyle 100}}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4} \cdot 100\%}\)
- altfel: \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=0{,}75 }\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}=75\%}\)
(am amplificat cu 25, pentru a obține numitorul 100)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 3 \cdot \cancel{100}^{25}}{\displaystyle \cancel{4} \cdot 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 75}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= 75\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= 0{,}75 \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= 0{,}75 \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 0{,}75 \cdot 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= \frac{\displaystyle 75}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}= 75\%}\)
De exemplu, 3 sferturi din elevii clasei participă la cursul de prim ajutor. Putem spune că \({75\%}\) din elevii clasei participă la cursul de prim ajutor.
k) \({1=100\%}\), adică un întreg.
l) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3} = 66{,}(6)\%}\)
- \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}=\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3} \cdot 100\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}= \frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}= \frac{\displaystyle 2 \cdot 100}{\displaystyle 3 \cdot 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}= \frac{\displaystyle \cancel{200}^{66{,}(6)}}{\displaystyle \cancel{3} \cdot 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}= \frac{\displaystyle 66{,}(6)}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle2}{\displaystyle 3}}= 66{,}(6)\%}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle2}{\displaystyle 3}}≈ 66{,}66\%}\) (aproximativ)
\({66{,}(6) = 66{,}666\ldots}\)
D. Scrieți sub formă de procente:
a) 3 cincimi
b) 2 zecimi
c) 70 de sutimi
d) 5 șaisprezecimi
e) 7 optimi
a) 3 cincimi 60%
3 cincimi înseamnă \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}}\) (împărțim întregul în 5 părți egale și considerăm 3 dintre acestea).
Pentru a scrie fracția sub formă de procent, vrem să ajungem la o fracție echivalentă cu aceasta, care să aibă numitorul 100.
Observăm că dacă amplificăm fracția \({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}}\) cu 20, obținem numitorul 100 (100 împărțit la 5 ne dă 20).
\({\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 5}=\frac{\displaystyle 3 \cdot 20}{\displaystyle 5 \cdot 20}=\frac{\displaystyle 60}{\displaystyle 100}=60\%}\)
b) 2 zecimi 20%
2 zecimi înseamnă \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 10}}\) (împărțim întregul în 10 părți egale și considerăm 2 dintre acestea).
Pentru a scrie fracția sub formă de procent, vrem să ajungem la o fracție echivalentă cu aceasta, care să aibă numitorul 100.
Observăm că dacă amplificăm fracția \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 10}}\) cu 10, obținem numitorul 100 (100 împărțit la 10 ne dă 10).
\({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 10}=\frac{\displaystyle 2 \cdot 10}{\displaystyle 10 \cdot 10}=\frac{\displaystyle 20}{\displaystyle 100}=20\%}\)
c) 70 de sutimi 70%
70 de sutimi înseamnă \({\frac{\displaystyle 70}{\displaystyle 100}}\), adică \({70\%}\).
d) 5 șaisprezecimi 31,25%
5 șaisprezecimi înseamnă \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}\) (împărțim întregul în 16 părți egale și considerăm 5 dintre acestea).
Pentru a scrie fracția sub formă de procent, vrem să ajungem la o fracție echivalentă cu aceasta, care să aibă numitorul 100.
Observăm că 100 nu se împarte exact la 16, deci nu putem aplica metoda de la subpunctele anterioare.
Vom înmulți fracția cu 1, deci nu se schimbă valoarea; apoi pe 1 îl scriem ca \({\frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\).
\({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}=\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16} \cdot 1}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}=\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}=\frac{\displaystyle 5 \cdot 100}{\displaystyle 16 } \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}=\frac{\displaystyle 500}{\displaystyle 16 } \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}=31{,}25 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 16}}=31{,}25 \%}\)
e) 7 optimi 87,5%
7 optimi înseamnă \({\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}\) (împărțim întregul în 8 părți egale și considerăm 7 dintre acestea).
Pentru a scrie fracția sub formă de procent, vrem să ajungem la o fracție echivalentă cu aceasta, care să aibă numitorul 100.
Observăm că 100 nu se împarte exact la 8, deci vom înmulți fracția cu 1 (nu se schimbă valoarea); apoi pe 1 îl scriem ca \({\frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\).
\({\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}=\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8} \cdot 1}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}=\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8} \cdot \frac{\displaystyle 100}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}=\frac{\displaystyle 7 \cdot 100}{\displaystyle 8 } \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}=\frac{\displaystyle 700}{\displaystyle 8 } \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}=87{,}5 \cdot \frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 100}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 8}}=87{,}5 \%}\)
Exersează 1 | Exersează 2
