facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere
* * *
Exersează! - 2
❖ Termenii care au aceeași parte literală (aceleași litere cu aceiași exponenți) sunt termeni asemenea.
❖ Cum adunăm sau scădem termenii asemenea: adunăm sau scădem coeficienții și transcriem partea literală (reducem termenii asemenea).
A. Reduceți termenii asemenea:
a) \({\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}a^2-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}a^2+\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 3}a^2;}\)
b) \({\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}x-5x-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}x;}\)
c) \({5{,}2y^2+3{,}8y^2-4{,}3y^2-5{,}7y^2;}\)
d) \({\sqrt{5}x^2+6\sqrt{5}x^2-3\sqrt{5}x^2-6\sqrt{5}x^2;}\)
e) \({xyz+13xyz+6xy-xyz+7xy;}\)
f) \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 9}xy^2-\frac{\displaystyle 13}{\displaystyle 9}xy^2-\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 9}xy^2;}\)
g) \({1{,}6ab+3{,}5ab+2{,}4ab;}\)
h) \({8\sqrt{10}x^2y+3\sqrt{10}x^2y+2\sqrt{10}x^2y-2\sqrt{10}x^2y;}\)
- a) \({\underline{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}a^2}-\underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}a^2}+\underline{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 3}a^2}=\frac{\displaystyle 8}{\displaystyle 3}a^2;}\)
- toți termenii sunt asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 3}}}\));
- obținem \({\frac{\displaystyle 8}{\displaystyle 3}a^2}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}+\frac{\displaystyle 7}{\displaystyle 3}=\frac{\displaystyle 8}{\displaystyle 3}}}\).
- b) \({\underline{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}x}-\underline{5x}-\underline{\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}x}=-\frac{\displaystyle 67}{\displaystyle 20}x;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{x}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-5}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}}\);
- obținem \({-\frac{\displaystyle 67}{\displaystyle 20}x}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-5-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=-\frac{\displaystyle 67}{\displaystyle 20}}}\).
- c) \({\underline{5{,}2y^2}+\underline{3{,}8y^2}-\underline{4{,}3y^2}-\underline{5{,}7y^2}= -y^2;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{5{,}2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{3{,}8}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-4{,}3}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5{,}7}}\);
- obținem \({-y^2}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{5{,}2+3{,}8-4{,}3-5{,}7=-1}}\).
- d) \({\underline{\sqrt{5}x^2} \; \textcolor{red}{\textbf{+}}\; \cancel{\underline{6\sqrt{5}x^2}}-\underline{3\sqrt{5}x^2} \;\textcolor{red}{\textbf{-}} \; \cancel{\underline{6\sqrt{5}x^2}}=-2\sqrt{5}x^2;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{\sqrt{5}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{6\sqrt{5}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-3\sqrt{5}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-6\sqrt{5}}}\);
- coeficienții \({\textcolor{#ff4500}{6\sqrt{5}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-6\sqrt{5}}}\) sunt numere opuse, deci suma lor este zero; îi eliminăm;
- obținem \({-2\sqrt{5}x^2}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{\sqrt{5}-3\sqrt{5}=-2\sqrt{5}}}\).
- e) \({\cancel{\underline{xyz}}+\underline{13xyz}+\underline{\underline{6xy}}-\cancel{\underline{xyz}}+\underline{\underline{7xy}}=13xyz+13xy}\)
- termenii \({\textcolor{#ff4500}{1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{xyz}}\), \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{xyz}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{xyz}}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{xyz}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{1}}\), \({\textcolor{#ff4500}{13}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1}}\);
- termenii \({\textcolor{#ff4500}{6}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{xy}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{6}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{7}}\);
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{xyz}}\), \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{xyz}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{xyz}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{xyz}}\);
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{6}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{6+7=13}}\);
- avem \({13xyz+13xy}\); dăm factor comun și obținem \({13xy(z+1)}\).
- f) \({\underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 9}xy^2}-\underline{\frac{\displaystyle 13}{\displaystyle 9}xy^2}-\underline{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 9}xy^2}=-\frac{\displaystyle 17}{\displaystyle 9}xy^2;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{xy^2}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 9}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-\frac{\displaystyle 13}{\displaystyle 9}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 9}}}\);
- obținem \({-\frac{\displaystyle 17}{\displaystyle 9}xy^2}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 9}-\frac{\displaystyle 13}{\displaystyle 9}-\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 9}=-\frac{\displaystyle 17}{\displaystyle 9}}}\).
- g) \({\underline{1{,}6ab}+\underline{3{,}5ab}+\underline{2{,}4ab}=7{,}5ab;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{ab}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{1{,}6}}\), \({\textcolor{#ff4500}{3{,}5}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2{,}4}}\);
- obținem \({7{,}5ab}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{1{,}6+3{,}5+2{,}4=7{,}5}}\).
- h) \({\underline{8\sqrt{10}x^2y}+\underline{3\sqrt{10}x^2y}+\underline{2\sqrt{10}x^2y}-\underline{2\sqrt{10}x^2y}=11\sqrt{10}x^2y;}\)
- toți termenii sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală, egală cu \({\textcolor{#1e90ff}{x^2y}}\); coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{8\sqrt{10}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{3\sqrt{10}}}\), \({\textcolor{#ff4500}{2\sqrt{10}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-2\sqrt{10}}}\);
- coeficienții \({\textcolor{#ff4500}{2\sqrt{10}}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-2\sqrt{10}}}\) sunt numere opuse, deci suma lor este zero; îi eliminăm;
- obținem \({11\sqrt{10}x^2y}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{8\sqrt{10}+3\sqrt{10}=11\sqrt{10}}}\).
\({\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-5-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}=\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 1}-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}\)
numitorul comun este 20 (5 înmulțit cu 1 înmulțit cu 4); prima fracție o amplificăm cu 4, a doua cu 20 și a treia cu 5
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-5-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}=\frac{\displaystyle 12 \cdot 4}{\displaystyle 5 \cdot 4}-\frac{\displaystyle 5 \cdot 20}{\displaystyle 1 \cdot 20}-\frac{\displaystyle 3 \cdot 5}{\displaystyle 4 \cdot 5}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-5-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}=\frac{\displaystyle 48-100-15}{\displaystyle 20}}\)
\({\textcolor{white}{\frac{\displaystyle 12}{\displaystyle 5}-5-\frac{\displaystyle 3}{\displaystyle 4}}=-\frac{\displaystyle 67}{\displaystyle 20}}\)
\({5{,}2+3{,}8-4{,}3-5{,}7=9-(4{,}3+5{,}7)=9-10=-1}\)
\({=13xy(z+1)}\)
coeficienții \({\textcolor{#ff4500}{1}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1}}\) sunt numere opuse, deci suma lor este zero; îi eliminăm;
B. Reduceți termenii asemenea:
a) \({10x^2-2x^2;}\)
b) \({3x^2+5x^2+6x+3x;}\)
c) \({a^2+4a^2-3a^2+2a^2+1;}\)
d) \({13y^2-2y^2+5xy^2-4y^2+12;}\)
e) \({2x-3xy+3xy-x;}\)
f) \({7x+7y-5x+2y;}\)
g) \({2a^2b-5a^2b+b^2-a^2.}\)
- a) \({\underline{10x^2}-\underline{2x^2}= 8x^2;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{10}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-2}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{10}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-2}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{10}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-2}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{8}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{10-2=8}}\).
- b) \({\underline{3x^2}+\underline{5x^2}+\underline{\underline{6x}}+\underline{\underline{3x}} = 8x^2+9x;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{3}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{5}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{3}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{5}}\));
- \({\textcolor{#ff4500}{6}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{3}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{x}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{6}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{3}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{3}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{5}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{8}\textcolor{#1e90ff}{x^2}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{3+5=8}}\);
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{6}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{3}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{9}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{6+3=9}}\).
- c) \({\underline{a^2}+\underline{4a^2}-\underline{3a^2}+\underline{2a^2}+1=4a^2+1;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{4}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-3}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{1}}\), \({\textcolor{#ff4500}{4}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-3}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{4}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-3}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{4}\textcolor{#1e90ff}{a^2}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{1+4-3+2=4}}\);
- termenul liber \({1}\) rămâne neschimbat.
- d) \({\underline{13y^2}-\underline{2y^2}+5xy^2-\underline{4y^2}+12=7y^2+5xy^2+12;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-2}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-4}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{13}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-4}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{13}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\), \({\textcolor{#ff4500}{-2}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-4}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{y^2}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{13-2-4=7}}\);
- termenii \({5xy^2}\) și \({12}\) rămân neschimbați.
- e) \({\underline{2x}-\underline{\underline{3xy}}+\underline{\underline{3xy}}-\underline{x}=x;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1} \cdot \textcolor{#1e90ff}{x}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{x}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-1}}\));
- \({\textcolor{#ff4500}{3}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-3}\textcolor{#1e90ff}{xy}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{xy}}\), coeficienții sunt numerele opuse \({\textcolor{#ff4500}{3}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-3}}\), deci suma lor este 0 (zero) și îi putem elimina: \({\textcolor{#ff4500}{3-3=0}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) obținem \({\textcolor{#1e90ff}{x}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{2-1=1}}\).
- f) \({\underline{7x}+\underline{\underline{7y}}-\underline{5x}+\underline{\underline{2y}}=2x+9y;}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{x}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{7}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}}\));
- \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{y}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{y}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{y}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{7}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{x}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{7-5=2}}\);
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{7}\textcolor{#1e90ff}{y}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{y}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{9}\textcolor{#1e90ff}{y}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{7+2=9}}\).
- g) \({\underline{2a^2b}-\underline{5a^2b}+b^2-a^2=-3a^2b+b^2-a^2}\)
- \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\) sunt termeni asemenea (partea literală este \({\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\), coeficienții sunt \({\textcolor{#ff4500}{2}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}}\));
- din termenii asemenea \({\textcolor{#ff4500}{2}\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\) și \({\textcolor{#ff4500}{-5}\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\) obținem \({\textcolor{#ff4500}{-3}\textcolor{#1e90ff}{a^2b}}\) pentru că \({\textcolor{#ff4500}{2-5=-3}}\);
- termenii \({b^2}\) și \({-a^2}\) rămân neschimbați.
Exersează 1| Exersează 2
