facebook | mathema.romania@gmail.com
Memorator Algebră
clasele 5 - 8
- Numere naturale
- Ce sunt numerele naturale
- Scrierea și citirea numerelor naturale
- Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- Succesor. Predecesor
- Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- Reprezentarea pe axa numerelor
- Compararea numerelor naturale
- Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- Ordinea operațiilor +, -, x, :
- Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- Divizibilitatea
- Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- Ce sunt fracţiile
- Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- Fracţii echivalente
- Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor
- Introducerea întregilor în fracţie
- Scoaterea întregilor din fracţie
- Amplificarea fracţiilor
- Simplificarea fracţiilor
- Fracţii ireductibile
- Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- Adunarea şi scăderea fracţiilor
- Înmulţirea fracţiilor
- Împărţirea fracţiilor
- O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- Media aritmetică
- Puterea unei fracţii
- Ce este fracţia zecimală
- Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- Compararea fracţiilor zecimale
- Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- Ce sunt numerele întregi
- Adunarea numerelor întregi
- Scăderea numerelor întregi
- Înmulţirea numerelor întregi
- Împărţirea numerelor întregi
- Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- Înmulţirea numerelor raţionale
- Împărţirea numerelor raţionale
- Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- Scoaterea factorilor de sub radical
- Introducerea factorilor sub radical
- Numere iraționale
- Mulțimea numerelor reale
- Modulul unui număr real
- Compararea și ordonarea numerelor reale
- Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- Media aritmetică ponderată
- Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
sisteme de ecuaţii liniare
- Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- Expresii algebrice
- Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- Descompuneri în factori
- Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
a datelor
- Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- Probabilități
- Produs cartezian
- Sistem de axe ortogonale
- Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
- 1. Numere naturale
- • Ce sunt numerele naturale
- • Scrierea și citirea numerelor naturale
- • Scrierea unui număr natural ca sumă de produse
- • Succesor. Predecesor
- • Aproximarea. Estimarea. Rotunjirea
- • Reprezentarea pe axa numerelor
- • Compararea numerelor naturale
- • Operații cu numere naturale
- • Adunarea
- • Scăderea
- • Înmulțirea. Factor comun
- • Împărțirea
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :
- 2. Puterea cu exponent natural a unui număr natural
- • Ce sunt puterile. Pătratul unui număr natural
- • Reguli de calcul cu puteri
- • Compararea puterilor
- • Scrierea în baza 10. Scrierea în baza 2
- • Ordinea operațiilor +, -, x, :, ab
- 3. Divizibilitatea
- • Divizor. Multiplu
- • Criterii de divizibilitate
- • Numere prime. Numere compuse
- • Ciurul lui Eratostene
- • Cum stabilim dacă un număr natural este prim
- • Descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime
- • Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.)
- • Cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.)
- • Proprietăţile divizibilităţii numerelor naturale
- 4. Fracţii
- • Ce sunt fracţiile
- • Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
- • Fracţii echivalente
- • Reprezentarea fracţiilor pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor
- • Introducerea întregilor în fracţie
- • Scoaterea întregilor din fracţie
- • Amplificarea fracţiilor
- • Simplificarea fracţiilor
- • Fracţii ireductibile
- • Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor
- • Înmulţirea fracţiilor
- • Împărţirea fracţiilor
- • O fracţie dintr-un număr. O fracţie dintr-o fracţie
- • Procente. Procent dintr-un număr. Procent dintr-o fracţie
- • Media aritmetică
- • Puterea unei fracţii
- 5. Fracții zecimale
- • Ce este fracţia zecimală
- • Transformarea unei fracţii ordinare în fracţie zecimală
- • Transformarea unei fracţii zecimale în fracţie ordinară
- • Reprezentarea fracţiilor zecimale pe axa numerelor
- • Compararea fracţiilor zecimale
- • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale
- • Înmulțirea fracțiilor zecimale cu un număr finit de zecimale nenule
- • Împărțirea a două numere naturale cu rezultat fracție zecimală
- • Împărţirea unei fracţii zecimale cu un număr finit de zecimale nenule la un număr natural nenul
- 6. Mulțimi
- • Ce sunt mulţimile
- • Relaţii între mulţimi
- • Operaţii cu mulţimi
- • Mulțimi speciale
- 7. Rapoarte şi proporţii
- • Ce sunt rapoartele şi proporţiile
Proprietatea fundamentală a proporţiilor - • Determinarea unui termen necunoscut dintr-o proporție
- • Proporții derivate
- • Șir de rapoarte egale
- • Mărimi direct proporționale
- • Mărimi invers proporționale
- • Regula de trei simplă
- 8. Numere întregi
- • Ce sunt numerele întregi
- • Adunarea numerelor întregi
- • Scăderea numerelor întregi
- • Înmulţirea numerelor întregi
- • Împărţirea numerelor întregi
- • Puterea cu exponent număr natural a unui număr întreg nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor - numere întregi
- • Ecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în \({ℤ}\)
- • Inecuaţii care se rezolvă în mulţimea numerelor întregi
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuaţiilor în \({ℤ}\)
- 9. Numere raţionale
- • Ce sunt numerele raţionale
- • Relaţia între numerele naturale, numerele întregi şi numerele raţionale
- • Opusul unui număr rațional
- • Reprezentarea pe axă a unui număr rațional
- • Modulul unui număr rațional
- • Compararea numerelor raționale
- • Adunarea și scăderea numerelor raţionale
- • Proprietăți
- • Înmulţirea numerelor raţionale
- • Împărţirea numerelor raţionale
- • Puterea cu exponent număr întreg a unui număr raţional nenul
- • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale şi folosirea parantezelor
- • Ecuaţii de gradul 1 în mulţimea numerelor raţionale
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor în mulţimea numerelor raţionale
- 10. Numere reale
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr întreg
- • Rădăcina pătrată a pătratului unui număr rațional
- • Cum încadrăm un număr între două pătrate perfecte consecutive
- • Aproximarea rădăcinii pătrate a unui număr rațional pozitiv
- • Scoaterea factorilor de sub radical
- • Introducerea factorilor sub radical
- • Numere iraționale
- • Mulțimea numerelor reale
- • Modulul unui număr real
- • Compararea și ordonarea numerelor reale
- • Reprezentarea prin aproximări a numerelor reale pe axa numerelor
- • Operații cu numere reale
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea
- • Împărțirea
- • Puteri cu exponent număr întreg
- • Reguli de calcul cu radicali
- • Ordinea efectuării operațiilor
- • Raționalizarea numitorului (prima parte) de forma \({a\sqrt{b}}\)
- • Media geometrică (proporțională) a două numere reale pozitive
- • Media aritmetică ponderată
- • Ecuații de forma \({x^2 = a \in \mathbf{R}}\)
- 11. Ecuaţii şi
sisteme de ecuaţii liniare - • Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă. Identități
- • Ecuații de forma \({ax + b = 0 }\), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Sisteme de două ecuații liniare cu două necunoscute
- • Metoda substituției
- • Metoda reducerii
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul sistemelor de ecuații
- 12. Intervale de numere reale
- • Mulțimi definite printr-o proprietate comună a elementelor lor
- • Intervale de numere reale
- • Explicitarea modulului
- • Partea întreagă. Partea fracționară
- • Operații cu intervale
- 13. Inecuaţii în \({\mathbf{R}}\)
- • Relația de inegalitate pe mulțimea numerelor reale
- • Inecuații de forma \({ax + b \ge 0 }\) (\({\le, <, > }\)), \({a, b \in \mathbf{R}}\)
- • Probleme care se rezolvă cu ajutorul inecuațiilor
- 14. Calcul algebric în \({\mathbf{R}}\)
- • Expresii algebrice
- • Operații cu numere reale reprezentate prin litere
- • Adunarea și scăderea
- • Înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere
- • Formule de calcul prescurtat
- • Raționalizarea numitorului - partea a doua
- • Descompuneri în factori
- • Fracții algebrice
- • Ce sunt fracțiile algebrice
- • Amplificarea și simplificarea fracțiilor algebrice
- • Operații cu fracții algebrice
- • Adunarea și scăderea fracțiilor algebrice
- • Înmulțirea fracțiilor algebrice
- • Împărțirea fracțiilor algebrice
- • Ridicarea la putere a fracțiilor algebrice
- 15. Ecuația de gradul 2
- • Forma, rezolvarea, discuția ecuației de gradul 2
- • Descompunerea în factori
- • Relațiile lui Viète
- • Ecuații bipătrate
- 16. Funcţia de gradul 1
- • Ce sunt funcțiile
- • Graficul unei funcții. Reprezentarea geometrică a graficului
- • Funcția de gradul 1 - definită pe \({\mathbf{R}}\)
- • Definită pe un interval mărginit
- • Definită pe un interval nemărginit
- • Definită pe o mulțime finită
- 17. Elemente de organizare
a datelor - • Organizarea datelor. Tabele. Frecvențe
- • Grafice
- • Grafice cu bare verticale (coloane)
- • Grafice cu bare orizontale (benzi)
- • Grafice cu linii
- • Diagrame circulare
- • Indicatorii tendinței centrale
- • Media
- • Mediana
- • Modul și amplitudinea
- • Probabilități
- • Produs cartezian
- • Sistem de axe ortogonale
- • Distanța dintre două puncte știind coordonatele lor. Mijlocul unui segment
∎ Adunarea și scăderea numerelor reale reprezentate prin litere
* * *
Exersează! - 1
❖ Termenii care au aceeași parte literală (aceleași litere cu aceiași exponenți) sunt termeni asemenea.
❖ Cum adunăm sau scădem termenii asemenea: adunăm sau scădem coeficienții și transcriem partea literală (reducem termenii asemenea).
A. Se dau expresiile:
\({E_1=2x^2+4x^2-3y^2+2y^2+1}\)
\({E_2= x^2y+2x^2y+xy^2+3xy^2}\)
\({E_3=\sqrt{7}x-\sqrt{2}y+2\sqrt{7}x+6\sqrt{2}y^2+12}\)
\({E_4=1{,}2xy-3{,}6x^2y+2{,}4x^2y+6{,}8xy}\)
\({E_5=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2+\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x+\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x+\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\)
\({E_6=12y^2-9y+7x+4y-11y^2-8y+10x}\)
a) Scrieți care sunt termenii fiecărei expresii date.
b) Pentru fiecare termen, scrieți care este coeficientul și care este partea literală.
c) Subliniați termenii asemenea.
d) Reduceți termenii asemenea.
- expresia \({E_1=2x^2+4x^2-3y^2+2y^2+1}\)
- a) termenii expresiei \({E_1=2x^2+4x^2-3y^2+2y^2+1}\) sunt \({2x^2}\), \({4x^2}\), \({-3y^2}\), \({2y^2}\) și \({1}\)
- b)
- pentru termenul \({2x^2}\), coeficientul este \({2}\), iar partea literală este \({x^2}\)
- pentru termenul \({4x^2}\), coeficientul este \({4}\), iar partea literală este \({x^2}\)
- pentru termenul \({-3y^2}\), coeficientul este \({-3}\), iar partea literală este \({y^2}\)
- pentru termenul \({2y^2}\), coeficientul este \({2}\), iar partea literală este \({y^2}\)
- termenul \({1}\), este termen liber (nu are parte literală)
- c) \({E_1=\underline{2x^2}+\underline{4x^2}-\underline{\underline{3y^2}}+\underline{\underline{2y^2}}+1}\)
- termenii \({2x^2}\) și \({4x^2}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({-3y^2}\) și \({2y^2}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală.
- d) \({E_1=\underline{2x^2}+\underline{4x^2}-\underline{\underline{3y^2}}+\underline{\underline{2y^2}}+1=6x^2-y^2+1}\)
- din termenii \({2x^2}\) și \({4x^2}\) am obținut \({6x^2}\) pentru că \({2+4=6}\)
- din termenii \({-3y^2}\) și \({2y^2}\) am obținut \({-y^2}\) pentru că \({-3+2=-1}\)
- expresia \({E_2=x^2y+2x^2y+xy^2+3xy^2}\)
- a) termenii expresiei \({E_2}\) sunt \({x^2y}\), \({2x^2y}\), \({xy^2}\) și \({3xy^2}\)
- b)
- pentru termenul \({x^2y}\), coeficientul este \({1}\), iar partea literală este \({x^2y}\)
- pentru termenul \({2x^2y}\), coeficientul este \({2}\), iar partea literală este \({x^2y}\)
- pentru termenul \({xy^2}\), coeficientul este \({1}\), iar partea literală este \({xy^2}\)
- pentru termenul \({3xy^2}\), coeficientul este \({3}\), iar partea literală este \({xy^2}\)
- c) \({E_2=\underline{x^2y}+\underline{2x^2y}+\underline{\underline{xy^2}}+\underline{\underline{3xy^2}}}\)
- termenii \({x^2y}\) și \({2x^2y}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({xy^2}\) și \({3xy^2}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală.
- d) \({E_2=\underline{x^2y}+\underline{2x^2y}+\underline{\underline{xy^2}}+\underline{\underline{3xy^2}}=3x^2y+4xy^2}\)
- din termenii \({x^2y}\) și \({2x^2y}\) am obținut \({3x^2y}\) pentru că \({1+2=3}\)
- din termenii \({xy^2}\) și \({3xy^2}\) am obținut \({4xy^2}\) pentru că \({1+3=4}\)
- expresia \({E_3=\sqrt{7}x-\sqrt{2}y+2\sqrt{7}x+6\sqrt{2}y^2+12}\)
- a) termenii expresiei \({E_3}\) sunt \({\sqrt{7}x}\), \({-\sqrt{2}y}\), \({2\sqrt{7}x}\), \({6\sqrt{2}y^2}\) și \({12}\)
- b)
- pentru termenul \({\sqrt{7}x}\), coeficientul este \({\sqrt{7}}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({-\sqrt{2}y}\), coeficientul este \({-\sqrt{2}}\), iar partea literală este \({y}\)
- pentru termenul \({2\sqrt{7}x}\), coeficientul este \({2\sqrt{7}}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({6\sqrt{2}y^2}\), coeficientul este \({6\sqrt{2}}\), iar partea literală este \({y^2}\)
- termenul \({12}\) este termen liber, adică nu are parte literală
- c) \({E_3=\underline{\sqrt{7}x}-\sqrt{2}y+\underline{2\sqrt{7}x}+6\sqrt{2}y^2+12}\)
- termenii \({\sqrt{7}x}\) și \({2\sqrt{7}x}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- d) \({E_3=\underline{\sqrt{7}x}-\sqrt{2}y+\underline{2\sqrt{7}x}+6\sqrt{2}y^2+12=3\sqrt{7}-\sqrt{2}y+6\sqrt{2}y^2+12}\)
- din termenii \({\sqrt{7}x}\) și \({2\sqrt{7}x}\) am obținut \({3\sqrt{7}x}\) pentru că \({\sqrt{7}+2\sqrt{7}=3\sqrt{7}}\)
- ceilalți termeni rămân neschimbați
- expresia \({E_4=1{,}2xy-3{,}6x^2y+2{,}4x^2y+6{,}8xy}\)
- a) termenii expresiei \({E_4}\) sunt \({1{,}2xy}\), \({-3{,}6x^2y}\), \({2{,}4x^2y}\) și \({6{,}8xy}\)
- b)
- pentru termenul \({1{,}2xy}\), coeficientul este \({1{,}2}\), iar partea literală este \({xy}\)
- pentru termenul \({-3{,}6x^2y}\), coeficientul este \({-3{,}6}\), iar partea literală este \({x^2y}\)
- pentru termenul \({2{,}4x^2y}\), coeficientul este \({2{,}4}\), iar partea literală este \({x^2y}\)
- pentru termenul \({6{,}8xy}\), coeficientul este \({6{,}8}\), iar partea literală este \({xy}\)
- c) \({E_4= \underline{1{,}2xy}-\underline{\underline{3{,}6x^2y}}+\underline{\underline{2{,}4x^2y}}+\underline{6{,}8xy}}\)
- termenii \({1{,}2xy}\) și \({6{,}8xy}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({-3{,}6x^2y}\) și \({2{,}4x^2y}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- d) \({E_4= \underline{1{,}2xy}-\underline{\underline{3{,}6x^2y}}+\underline{\underline{2{,}4x^2y}}+\underline{6{,}8xy}=8xy-1{,}2x^2y}\)
- din termenii \({1{,}2xy}\) și \({6{,}8xy}\) am obținut \({8xy}\) pentru că \({1{,}2+6{,}8=8}\)
- din termenii \({-3{,}6x^2y}\) și \({2{,}4x^2y}\) am obținut \({-1{,}2x^2y}\) pentru că \({-3{,}6+2{,}4=-1{,}2}\)
- expresia \({E_5=\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2+\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x+\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x+\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\)
- a) termenii expresiei \({E_5}\) sunt \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\), \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}\), \({\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}\), \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}\) și \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\)
- b)
- pentru termenul \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\), coeficientul este \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}}\), iar partea literală este \({xy^2}\)
- pentru termenul \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}\), coeficientul este \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}\), coeficientul este \({\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}\), coeficientul este \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\), coeficientul este \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}}\), iar partea literală este \({xy^2}\)
- c) \({E_5= \underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}}-\underline{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}}\)
- termenii \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\) și \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}\), \({\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}\) și \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- d) \({E_5= \underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}}+\underline{\underline{\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}}-\underline{\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}=\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 3}x-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\)
- din termenii \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\) și \({-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}xy^2}\) am obținut \({-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}xy^2}\) pentru că \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}-\frac{\displaystyle 2}{\displaystyle 3}=-\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}}\)
- din termenii \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}x}\), \({\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}x}\) și \({\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}x}\) am obținut \({\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 3}x}\) pentru că \({\frac{\displaystyle 1}{\displaystyle 3}+\frac{\displaystyle 4}{\displaystyle 3}+\frac{\displaystyle 5}{\displaystyle 3}=\frac{\displaystyle 10}{\displaystyle 3}}\)
- expresia \({E_6=12y^2-9y+7x+4y-11y^2-8y+10x}\)
- a) termenii expresiei \({E_6}\) sunt \({12y^2}\), \({-9y}\), \({7x}\), \({4y}\), \({-11y^2}\), \({-8y}\) și \({10x}\)
- b)
- pentru termenul \({12y^2}\), coeficientul este \({12}\), iar partea literală este \({y^2}\)
- pentru termenul \({-9y}\), coeficientul este \({-9}\), iar partea literală este \({y}\)
- pentru termenul \({7x}\), coeficientul este \({7}\), iar partea literală este \({x}\)
- pentru termenul \({4y}\), coeficientul este \({4}\), iar partea literală este \({y}\)
- pentru termenul \({-11y}\), coeficientul este \({-11}\), iar partea literală este \({y}\)
- pentru termenul \({-8y}\), coeficientul este \({-8}\), iar partea literală este \({y}\)
- pentru termenul \({10x}\), coeficientul este \({10}\), iar partea literală este \({x}\)
- c) \({ E_6=\underline{12y^2}-\underline{\underline{9y}}+\underline{\underline{\underline{7x}}}+\underline{\underline{4y}}-\underline{11y^2}-\underline{\underline{8y}}+\underline{\underline{\underline{10x}}}}\)
- termenii \({12y^2}\) și \({-11y^2}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({-9y}\), \({4y}\) și \({-8y}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- termenii \({7x}\) și \({10x}\) sunt asemenea pentru că au aceeași parte literală
- d) \({E_6=\underline{12y^2}-\underline{\underline{9y}}+\underline{\underline{\underline{7x}}}+\underline{\underline{4y}}-\underline{11y^2}-\underline{\underline{8y}}+\underline{\underline{\underline{10x}}}=y^2-13y+17x}\)
- din termenii \({12y^2}\) și \({-11y^2}\) am obținut \({y^2}\) pentru că \({12-11=1}\)
- din termenii \({-9y}\), \({4y}\) și \({-8y}\) am obținut \({-13y}\) pentru că \({-9+4-8=-13}\)
- din termenii \({7x}\) și \({10x}\) am obținut \({17x}\) pentru că \({7+10=17}\)
B. Adevărat sau fals? Completează cu A pentru afirmațiile adevărate și cu F pentru afirmațiile false.
a) \({3x+4+2x-6=5x-2}\)
b) \({6x^3+3x^3-2x^3=7x^3}\)
c) \({2x^2+3x^2+4x= 9x^2}\)
d) \({6x^2+6x-6+3x^2+3x-3=9x^2+9x-9}\)
e) \({x^2+2x^2+3x^2+2y+3y=6x^2+5y}\)
f) \({12y+3x^2+6y+3x=18y+6x^2}\)
g) \({3xy-4xy+5x+6x=-xy+11x}\)
h) \({\sqrt{2}x^2y+3\sqrt{2}x^2y+2\sqrt{2}x^2y=6\sqrt{2}x^2y}\)
- a) \({3x+4+2x-6=5x-2}\) A (adevărat)
- b) \({6x^3+3x^3-2x^3=7x^3}\) A (adevărat)
- c) \({2x^2+3x^2+4x= 9x^2}\) F (fals)
- d) \({6x^2+6x-6+3x^2+3x-3=9x^2+9x-9}\) A (adevărat)
- e) \({x^2+2x^2+3x^2+2y+3y=6x^2+5y}\) A (adevărat)
- f) \({12y+3x^2+6y+3x=18y+6x^2}\) F (fals)
- g) \({3xy-4xy+5x+6x=-xy+11x}\) A (adevărat)
- h) \({\sqrt{2}x^2y+3\sqrt{2}x^2y+2\sqrt{2}x^2y=6\sqrt{2}x^2y}\) A (adevărat)
\({ \underline{3x}+\underline{\underline{4}}+\underline{2x}-\underline{\underline{6}}=5x-2}\)
termenii \({3x}\) și \({2x}\) sunt asemenea, au partea literală \({x}\) (adunăm coeficienții \({3+2=5}\))
termenii \({4}\) și \({-6}\) sunt termeni liberi (\({4-6=-2}\))
\({\underline{\underline{6x^3}}+\underline{\underline{3x^3}}-\underline{\underline{2x^3}}=7x^3}\)
termenii \({6x^3}\), \({3x^3}\) și \({-2x^3}\) sunt asemenea, au partea literală \({x^3}\) (adunăm coeficienții \({6+3-2=7}\))
\({\underline{2x^2}+\underline{3x^2}+4x=5x^2+4x}\)
termenii \({2x^2}\) și \({3x^2}\) sunt asemenea, au partea literală \({x^2}\) (adunăm coeficienții \({2+3=5}\))
termenul \({4x}\) rămâne neschimbat
\( {\underline{6x^2}+\underline{\underline{6x}}-\underline{\underline{\underline{6}}}+\underline{3x^2}+\underline{\underline{3x}}-\underline{\underline{\underline{3}}}=9x^2+9x-9}\)
\( {\textcolor{white}{6x^2+6x-6+3x^2+3x-3}=9(x^2+x-1)}\)
termenii \({6x^2}\) și \({3x^2}\) sunt asemenea, au partea literală \({x^2}\) (adunăm coeficienții \({6+3=9}\))
termenii \({6x}\) și \({3x}\) sunt asemenea, au partea literală \({x}\) (adunăm coeficienții \({6+3=9}\))
termenii \({-6}\) și \({-3}\) sunt termeni liberi (\({-6-3=-9}\))
\( {\underline{x^2}+\underline{2x^2}+\underline{3x^2}+\underline{\underline{2y}}+\underline{\underline{3y}}=6x^2+5y}\)
termenii \({x^2}\), \({2x^2}\) și \({3x^2}\) sunt asemenea, au partea literală \({x^2}\) (adunăm coeficienții \({1+2+3=6}\))
termenii \({2y}\) și \({3y}\) sunt asemenea, au partea literală \({y}\) (adunăm coeficienții \({2+3=5}\))
\( {\underline{12y}+3x^2+\underline{6y}+3x=18y+3x^2+3x}\)
\( {\textcolor{white}{12y+3x^2+6y+3x}=3(6y+x^2+1)}\)
termenii \({12y}\) și \({6y}\) sunt asemenea, au partea literală \({y}\) (adunăm coeficienții \({12+6=18}\))
termenii \({3x^2}\) și \({3x}\) rămân neschimbați
\( {\underline{3xy}-\underline{4xy}+\underline{\underline{5x}}+\underline{\underline{6x}}=-xy+11x}\)
termenii \({3xy}\) și \({-4xy}\) sunt asemenea, au partea literală \({xy}\) (adunăm coeficienții \({3-4=-1}\))
termenii \({5x}\) și \({6x}\) sunt asemenea, au partea literală \({x}\) (adunăm coeficienții \({5+6=11}\))
\( {\underline{\sqrt{2}x^2y}+\underline{3\sqrt{2}x^2y}+\underline{2\sqrt{2}x^2y}=6\sqrt{2}x^2y}\)
toți termenii sunt asemenea, au partea literală \({x^2y}\) (adunăm coeficienții \({\sqrt{2}+3\sqrt{2}+2\sqrt{2}=6\sqrt{2}}\))
Exersează 1 | Exersează 2
